Un proiect de OG privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificare și completare a unor acte normative și prorogare a unor termene, elaborat de Ministerul de Finanțe, prevede continuarea unor măsuri fiscale precum acordarea de facilități fiscale constând în anularea obligațiilor de plată accesorii și eșalonarea la plată în formă simplificată. De asemenea, se extind obligațiile bugetare ce pot intra în restructurare.
În prezent, o soluție ce poate fi avută în vedere de orice contribuabul care se află în dificultate financiară și care nu se află în insolvență, este aceea de a solicita eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale. Astfel, cadrul legal actual (legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală) permite eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale pe o perioadă de maxim 5 ani, situație în care debitorul beneficiază și de amânarea la plată în vederea anulării penalităților de întârziere. În acest caz debitorii trebuie să constituie garanții care să acopere sumele eșalonate la pltă, dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată (nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi de întârziere), plus un procent de până la 16% din sumele eșalonate la plată, în funcție de perioada de eșalonare la plată. La finalizarea eșalonării, respectiv atunci când sumeleașalonate la plată au fost stinse în totalitate și au fost respectate condițiile de menținere a eșalonării la plătă, debitorul beneficiază de anularea penalităților de întârziere amânate la plată (0,01% pentru fiecare zi de întârziere). De asemenea, se permite eșalonarea la plată pe o perioadă de cel mult un an în cazul debitorilor cu risc fiscal mic, caz în care trebui să constituie o garanție în valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul eșalonării la plată, precum și a penalităților de întâriziere ce pot face obiectul amânării la plată. În acest caz, pe lângă penalitățile de întârziere se amână la plată în vederea anulării și un procent de 50% din dobânzi.
Se mai permite eșalonarea la plată pe o perioadă de mexim cinci ani, în situația în care debitorul deține bunuri în proprietate dar acestea sunt insuficiente pentru a constitui garanțiile prevăzute de lege. În acest caz, penalitățile de întârziere nu se amână la plată, ci se includ în eșalonare și nu se anulează. Se mai permite eșalonarea pe o perioadă de maxim șase luni pentru situația în care debitorul nu deține bunuri în proprietate și nu poate constitui niciun fel de garanție. În acest caz penalitățile de întârziere nu se amână la plată, ci se includ în eșalonare și nu se anulează.
Pe perioada eșalonării la plată, se suspendă executarea silită a sumelor care fac obiectul eșalonării la plată. Pentru menținerea valabilității eșalonării la plată trebuie respectate anumite condiții printre care plata, într-un anumit termen, a obligațiilor fiscale care nu au format obiectul eșalonării la plată, precum și cele născute după emiterea deciziei de eșalonare la plată. În situația în care aceste datorii pot fi împovărătoare pentru contribuabil, din cauza cuantumului lor, se paote solicita eșalonarea la pltă și a acestora cu condiția redimensionării corespunzătoare a garanției: pe peiroada eșalonării la plată nu se datorează penalități de întârziere; anularea penalităților de întârziere la finalizarea cu succes a eșalonării pentru debitorii care au accesat eșalonarea cu garanții suficiente sau au fost încadrați ca debitori cu risc fiscal mic.
O altă facilitate fiscală pe care contribuabilii o pot accesa o reprezintă restructurarea creanțelor bugetare reglementată de OG 6/2019 privind instituirea unor facilități fiscale. Pentru a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare, contribuabilii trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiții, respectiv: a) să nu îndeplinească condițiile pentru a beneficia de eșalonarea la plată reglementată de Codul de procedură fiscală; b) să prezinte un plan de restructuare și un test al creditorului privat prudent, întocmite de un expert independent; c) să nu se afle în procedura insolvenței potrivit legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, sau potrivit legii 85/2006; d) să nu fi fost dizolvat, potrivit prevederilor legale în vigoare; e) să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal; f) să îndeplinească testul creditorului privat prudent. Acest test reprezintă o analiză de sine stătătoare efectuată pe baza premiselor avute în vedere în cadrul planului de restructurare a debitorului, din care să rezulte că statul se comportă similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, care ar obține un grad mai mare de recuperare a creanțelor în varianta restructurării comparată atât cu varianta executării silite, cât și cu varianta deschiderii procedurii falimentului.
Restructurarea obligațiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri, din care una dintre măsuri trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligațiilor bugetare. Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructuare sunt următoarele: a) înlesniri la plata obligațiilor bugetare. Prin asta se înțelege plata eșalonată a obligațiilor bugetare principale, precum și amânarea la plată a accesoriilor și/sau a unei cote din obligațiile bugetare principale, în vederea anulării; b) conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale, în condițiile reglementate la art. 264 din Codul de procedură fiscală; c) stingerea obligațiilor bugetare principale prin dare în plată a unor bunuri imobile ale debitorului, potrivit dispozițiilor art. 263 din Codul de procedură fiscală; d) anularea unor obligații bugetare princiapale.
Până în prezent, au fost depuse 1.496 notificări și 118 cereri de restructurare a obligațiilor bugetare, din care 82 cereri au fost aprobate, iar 27 au fost respinse. Obligațiile fiscale aferente notificărilor/cererilor depuse ce pot face obiectul restructurării, datoriate la date de 31 iulie 2020 sunt în cuantum de 8 miliarde de lei.
Prin OUG 69/2020 a fost aprobată și o altă facilitate fiscaă decât cea a restructurării creanțelor bugetare, respectiv anularea obligațiilor accesorii. Aceasta presupune achitarea obligațiilor bugetarre principale restante de la 31 martie 2020, caz în care s-au anulat obligațiile accesorii aferente acestora. Din analiza datelor existente la nivelul ANAF, aferente aplicăriri prevederilor referitoare la anularea accesoriilor conform OG 69/2020, s-a constata că până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, au fost depuse 28.398 cereri de anulare a obligațiilor de plată accesorii. Situația obligațiilor fiscale aferente cererilor de anulare depuse de contribuabili este următoarea: obligații principale restante la data de 31 martie 2020 neachitate până în prezent sunt în cuantum de 1,22 miliarde de lei și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora sunt de 988 milioane de lei; obligații fiscale principale datorate în perioada 1 aprilie 2020-până în prezent sunt în cuantum de 1,42 miliarde de lei; obligații fiscale accesorii anulate, până în prezent, sunt în cuantum de 2,19 miliarde de lei.
Termenul de depunere a cererilor de anulare a obligațiilor de plată accesorii a fost până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv. În contextul actual, în care mediul de afaceri are nevoie de lichidități financiare în vederea redresării activității, măsurile de executare silite ar putea avea consecințe grave, determinând intrarea în insolvență a unor contribuabili.
Prin OUG 181/2020 a fost adoptată eșalonarea la plată în forma simplificată, ca măsură alternativă la măsurile fiscale adoptate după intrarea în starea de urgență. Această facilitate fiscală a reprezentat o procedură simplificată de acordare a eșalonării la plată pentru cel muult 12 luni, pentru contribuabilii care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență, indiferent de forma de proprietate. Astfel, înlesnirea la plată a constat în eșalonarea la plată pe cel mult 12 luni a obligațiilor bugetare principale, precum și pentru obligațiile fiscale accesorii afarente acestora a căror scadență/termen de plată se împlinește după data declarării stării de urgență. Această măsură a avut drept scop, pe de o parte, din perspectiva contribuabililor, susținerea conformării la plată și, totodată, menținerea în această perioadă de criză sanitară a resurselor financiare ale acestora, iar pe de altă parte, din perspectiva statului, asigurarea încasării unor sume certe și periodice la bugetul general consolidat. Pentru acordarea eșalonării, contribuabilii trebuiau să depună o cerere până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv și să îndeplinească anumite condiții prevăzute de actul normativ.
Față de procedura normală de acordarea eșalonării, documentele depuse de debitori au fost simplificate în sensul că s-a depus numai o cerere, fără a fi depuse alte documente și termenul de soluționare fiind mult redus, întrucât nu a fost necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului. În vederea acordării eșalonării la plată nu s-a solicitat constituirea de garanții, ținând cont de perioada scurtă a eșalonării la plată, de situația dificilă cu care se confruntă contribuabilii din perspectiva lichidităților financiare mult diminuate față de perioada anterioară intrării în starea de urgență, precum și de necesitatea susținerii mediului de afaceri pentru revitalizarea activității. De asemenea, s-a suspendat executarea silită pentru obligațiile bugetare ce fac obiectul eșalonării la plată, prevum și pentru cele carer constituie condiție de menținere a valabilității înlesnirii la plată.
Pentru debitorii carer au în derulare o eșalonare la plată, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eșalonare, cu respectarea perioadei de eșalonare aprobate. Noul grafic de eșalonare se comunică debitorului. Pentru obligațiile curente, care constituie condiție de menținere a eșalonării la plată, acești debitori au avut posibilitatea, fie să le includă în eșalonarea la plată obținută potrivit Codului de procedură fiscală, fie să solicite eșalonarea la plată protrivit OUG 181/2020. Pe perioada eșalonării la plată, contribuabilii trebuie să achite toate obligațiile născute în această perioadă, cu posibilitatea de prelungire a termenelor de plată. Contribuabilul poate menține eșalonarea la plată pierdută, de două ori pe perioada de valabilitate a eșalonării la plată, respectiv în cele 12 luni de eșalonare. Totodată, contribuabilul poate solicita, de cel mult două ori pe perioada de valabilitate a eșalonrăii la plată, modificarea acesteia prin includerea în eșalonare a obligațiilor ce constituie condiție de menținere a valabilității eșalonării.
MA INTREB CATI BANI PRIMESC TARATURILE CARE CAPUSEAZA ROMANIA SA NE EXTERMINE ECONOMIC SI SA NE UCIDA „SANITAR”? CATI BANI PRIMESTE PRESA „LIBERA” SA PROPAGE KKTUL VANZATORILOR DE TARA? O TARA DE BUGETARI PENTRU A CONTROLA SISTEMUL SI A BAGA OILE IN TARC !
De ce ne trebuie” facilitati” fiscale de la stat, cand nu avem platita munca noastra cinstit in salariu?! E o smecherie sa ne duca de nas si sa fim dependenti de stat cu „mila” lui jegoasa! Anul trecut nu a marit pensionarilor pensia cum zice legea votata si promulgata de ei, dar din ” mila” smechera a tiparit tichete pt masa calda de 6 lei pe zi in bataie de joc, pomana mica ca o nuca pe care cei mai multi amarati nu o pot lua, nefiind restaurante in apropiere, deci batranii au fost inca o data umiliti! Ce era dk acei 6 lei pe zi inmultit cu 30 zile, fac 180 lei sa fi adaugat acei bani la pensia lor, ca sa aiba bani sa poata cumpara ce au nevoie! De 6 lei cine stie ce zeama chioara de ciorba primeau unii din ei! Asa ca dati-ne salarii decente, alocatii decente si pensii decente, pastrati doar pt voi facilitatile fiscale smechere ale voastre!