Compania Națională a Uraniului, singurul producător intern de uraniu, a vândut ani de zile materie primă subcost către Nuclearelectrica, iar în 2015 a rămas și fără unicul său client. Autoritățile au încercat să salveze societatea acordându-i un ajutor de stat însă acest sprijin a fost respins de către Comisia Europeană iarbanii trebuie returnați. Minele s-au închis iar muncitorii deseori au protestat în stradă. La începutul acestui an, s-a vorbit că o parte din activele CNU să fie preluate de către Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Deocamdată, sprijinul vine pe cale comercială în sensul că Nuclearelectrica a cumpărat uraniu sub formă de pulberi în valoare de aproximativ 30 de milioane de lei. Însă situația critică persistă.
Un raport al Corpului de control al primului ministru arată prăbușirea pas cu pas a CNU, societate deținută de Ministerul Econiomiei. Referindu-se la valorificarea unor cantități de octoxid de uraniu din stocul de rezervă de stat de către CNU, documentul arată că actele normative aprobate în perioada 2004–2009, precum și Memorandumurile aprobate în anul 2013, respectiv în anul 2014, nu au cuprins măsuri speciale pentru protejarea interesului național strategic în relația cu Nuclearelectrica (SNN), având în vedere faptul că, în baza acestora, valorificarea pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu trebuia să fie realizată la un preț negociat între cei doi operatori economici (SNN și CNU). În perioada 2011 – 2015, CNU a vândut către SNN pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu la prețuri unitare care au fost calculate utilizând în mod eronat, un nivel al obligației datorată la bugetul de stat și fără a calcula contribuția de 2% din valoarea substanțelor periculoase pentru mediu, introduse pe piața națională pentru contravaloarea concentratelor tehnice de uraniu și astfel, a virat către bugetul de stat sume mult mai mici decât cuantumul real, respectiv nu a plătit sumele cuvenite Fondului pentru Mediu.
Ulterior datei de 18.10.2012, când Curtea de Apel București – Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal a respins cererea de suspendare a deciziei Curții de Conturi a României ca neîntemeiată, și astfel aceasta a devenit executorie, CNU a încheiat trei contracte de furnizare a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, derulate până în anul 2016, cu SNN, fără a respecta modalitatea de calcul a obligației bugetare aferente contravalorii concentratelor tehnice de uraniu, prevăzută de dispozițiile art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1009/2009 privind rafinarea stocului de uraniu în concentrate constituit în perioada 1993-2008 („HG nr. 1009/2009”), respectiv fără a plăti contribuția de 2% către Administrația Fondului pentru Mediu.
La data de 17.07.2017, pentru veniturile realizate în perioada 2011 – 2015, în sumă totală de 456.053.789,08 lei din valorificarea materiei prime către SNN, CNU datora la bugetul de stat suma totală de 237.020.292,88 lei, iar către Administrația Fondului pentru Mediu suma totală de 13.164.093,12 lei.
Începând cu anul 2008, SNN are doi furnizori de pulbere sinterizabilă de uraniu calificați. Începând cu data pronunțării Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, definitivă, (13.11.2015) CNU nu a mai vândut pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu către SNN sub costurile de producție și fără a introduce în prețul de vânzare cuantumul real al obligației datorată bugetului de stat calculată conform dispozițiilor art. 4 din HG nr. 1009/2009, respectiv conform măsurii dispuse prin Decizia Curții de Conturi a României, din anul 2012, fapt ce a condus la rezilierea unilaterală a contractului de furnizare aflat în derulare la acea dată de către SNN SA.
În perioada 19.12.2012 – 17.05.2013, reprezentanții CNU SA nu au solicitat majorarea prețului de furnizare a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, astfel CNU a obținut venituri mai mici cu 6.777.041,83 lei. Prețul pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu a fost stabilit fără a avea la bază o analiză de cost la producător, așa cum s-a aprobat în cadrul Memorandumului nr. 20/4289/I.M./31.03.2014.
În perioada 2014 – 2015, în care au fost încheiate și derulate contractele de furnizare, CNU a acumulat datorii către bugetul de stat în sumă totală de 155.187.612 lei.
Deciziile Consiliului de administrație al SNN, prin care s-a aprobat încheierea contractelor de furnizare cu o altă societate, au fost adoptate fără a fi luată în considerare Strategia energetică a României pentru perioada 2007 – 2020, aprobată prin HG nr. 1069/2007, potrivit căreia activitatea de exploatare şi preparare a minereurilor de uraniu şi de rafinare a concentratelor tehnice este de interes strategic, precum și măsurile din Memorandumurile nr. 20/20186/I.M/11.12.2013 și nr. 20/4289/I.M./ 31.03.2014, în baza cărora s-a stabilit achiziționarea de către SNN a pulberii de concentrat de uraniu de la CNU, până la finalizarea procesului de reorganizare a sectorului de exploatare, prelucrare a minereului de uraniu și producerea combustibilului nuclear.
Referindu-se la stabilirea prețurilor reglementate de ANRE pentru vânzarea de energie electrică de către SNN în anul 2013, respectiv anul 2014, documentul elaborat de Corpul de control al premierului arată că pentru anul 2013, autoritatea a stabilit prețurile reglementate pentru vânzarea de către SNN a energiei electrice pe bază de contracte reglementate, fără să ia în calcul prețul mediu de achiziție a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu declarat de SNN pentru anul 2012, nefiind respectate prevederile art. 18 din Metodologia aprobată prin Ordinul președintelui ANRE nr. 57/2008, cu modificările și completările
ulterioare. În anul 2014, SNN a obținut un profit mai mare prin achiziționarea pulberii de uraniu de la CNU în baza contractelor încheiate, respectiv la un preț mai mic decât cel comunicat ANRE.
În perioada 2013 – 2014, în timp ce SNN a realizat un profit mai mare, CNU a acumulat datorii la bugetul de stat. Transmiterea de SNN către ANRE a unor costuri cu combustibilul mai mari decât cele realizate, a avut drept consecință stabilirea unui preț reglementat mai mare pentru utilizatorii casnici și, astfel, societatea a realizat un profit suplimentar în comparație cu profitul avut în vedere de ANRE la emiterea deciziilor de aprobare a prețurilor reglementate pentru anul 2013.
Referindu-se la măsurile aprobate prin încheierea unor Memorandumuri, documentul amintit arată că până în anul 2018, Departamentul pentru Energie/Ministerul Energiei nu a promovat un act normativ, cu putere de lege prin care activitatea desfășurată de către CNU să fie calificată ca fiind de interes strategic, pentru protejarea acestui interes național, ce ar fi necesitat, ca atare, măsuri speciale de siguranță și nici nu a analizat formula de calcul a prețului pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu, așa cum s-a prevăzut în cadrul unui Memorandum din anul 2013.
La elaborarea măsurii din Memorandum, prin care a fost stabilit ca prețul de vânzare a pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu să fie corelat cu prețurile practicate pe piața internațională de profil, nu au fost avute în vedere modalitatea de calcul a obligației datorate bugetului de stat și contribuția de 2% la bugetul Fondului pentru Mediu. La elaborarea aceluiași Memorandum, Departamentul pentru Energie nu a ținut cont de costurile reale de conversie a octoxidului de uraniu la pulberea sinterizabilă de dioxid de uraniu, reprezentând cheltuielile de rafinare – concentrare, respectiv de 20 dolari/kg, stabilind în mod eronat, un tarif de procesare în cuantum de 5 euro/kg.
Reprezentanții CNU au refuzat semnarea contractului de achiziție cu societatea selectată pentru realizarea Studiului tehnico – economic și juridic, motivând că, măsurile din cadrul unui Memorandum din anul 2014 au fost modificate, în contextul rezilierii de către SNN a contractului de furnizare a pulberii sinterizabilă de dioxid de uraniu și, astfel, nu a fost identificată soluția optimă de reorganizare a sectorului de exploatare, prelucrare a minereului de uraniu și producerea combustibilului nuclear.
Întrucât CNU se afla în imposibilitatea continuării activităţii și, având în vedere faptul că entitatea reprezintă o componentă strategică a ciclului combustibilului nuclear, cu contribuții în menţinerea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional, în data
de 11.10.2016, în baza prevederilor OUG nr. 65/2016, cu modificările și completările ulterioare, pentru CNU a fost acordat de la bugetul de stat, prin bugetul ME, un ajutor pentru salvare, sub formă de împrumut, în valoare totală de 62.000.000 lei, pe o perioadă de 6 luni, în scopul acoperirii cheltuielilor curente minime de susţinere a activităţilor companiei pentru această perioadă şi pentru a acorda timpul necesar pentru elaborarea şi lansarea unui plan de restructurare a activităţii economice şi financiare.
Până la data raportului de control, CNU nu a rambursat împrumutul şi dobânzile aferente și, în data de 12.06.2017, a notificat Comisiei Europene un Plan de restructurare, document aflat în evaluarea acesteia din urmă.
Comisia Europeană a deschis o investigație formală privind ajutorul individual de salvare acordat CNU în anul 2016, în baza căreia a solicitat Statului Român, ca în termen de o lună de la data primirii solicitării, să prezinte observațiile și să ofere toate informațiile necesare care pot contribui la evaluarea ajutorului de restructurare.
Ministerul Energiei a acționat pentru identificarea unei soluții adecvate de restructurare care să fie autorizată de către Comisia Europeană, respectiv efectuarea unor demersuri pentru pregătirea unui Plan de restructurare revizuit, structurat pe două componente de bază, respectiv închiderea controlată a Minei Crucea-Botușana, cu exploatarea zăcământului uranifer până la epuizare, în baza unui Plan de închidere, cu fonduri asigurate de la bugetul de stat și continuarea activității Uzinei de procesare/rafinare de la Feldioara în vederea menținerii CNU ca furnizor calificat de dioxid de uraniu pentru SNN.
De asemenea, în urma verificărilor efectuate, au fost constatate și alte aspecte care ar putea întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni, motiv pentru care actul de control a fost înaintat unității de parchet competentă, astfel că datele și informațiile care vizează constatarea săvârșirii unor posibile fapte de natură penală nu pot fi comunicate, fiind exceptate de la accesul liber al cetățenilor, în conformitate cu prevederile 12 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.
Recent, Nuclearelectrica a cumpărat 58.169,610 kg de uraniu natural sub forma de Pulbere sinterizabila de UO2, de la Compania Națională a Uraniului, în valoare de 27.921.412,80 lei, potrivit unei informări transmisă BVB. Într-o scrisoare adresată Ministerului Economiei în luna noiembrie a anului trecut, sindicaliștii de la Compania Naţională a Uraniului spuneau, că la data de 19 iulie 2018, între Nuclearelectrica și Compania Națională a Uraniului a fost încheiat un contract avizat de Agenția de Aprovizionare a Euratom (ESA) prin care părțile au convenit ca, pe o perioadă de 3 ani, CNU să livreze o cantitate de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu la prețul convenit și stabilit prin contract. Până la apariția HG 126/ 2019 (n.r. Hotărârea nr. 126/2019 pentru aprobarea criteriilor și modalităților de stabilire și ajustare a prețurilor reglementate aferente serviciilor de calificare, depozitare și procesare a octoxidului de uraniu, precum și a prețului dioxidului de uraniu furnizate de către Compania Națională a Uraniului – S.A. pe teritoriul României), CNU spunea că a onorat prima comandă către SNN, livrând cantitatea solicitată la un preț sub prețul stabilit prin contract, urmând ca prețul să fie regularizat după apariția prețului reglementat din actul normativ.
Sindicaliştii acuzau că, după HG 126/2019, Nuclearelectrica (SNN) a tergiversat punerea în aplicare a actului normativ, în sensul condiționării lansării unor comenzi și plata comenzii efectuate, prin compensarea diferenţei până la nivelul prețului reglementat și acordarea diferenței de preț încasat pentru cantităţile livrate anterior atât în raport cu preţul reglementat, cât și în raport de preţul stabilit în contract, condiționând aceasta de punerea la dispoziție a unor docuemte confidențiale.
mineritul este talpa industriei.
Va mai intereseaza productia sau doar smenurile?
Se cara si uraniu precum tonele de lingouri de aur prin strainataturi incat Romania va ramane pagubita! Si iar o sa dea vina pe russica…prin istoria scrisa la comanda!
Imaginea anexata nu-i dintr-o mina de uraniu !,iar daca in mina sa lucreaza cu tarnacopul si sapaliga ala nu-i minerit este
o condamnare la ocna !.
Cand in majoritatea tarilor se unesc se concenreaza surse de materii prime si unitatile de prelucrare -consum sunt pentru a scadea costurile de productie pentru a eficientiza acele unitati economice .Faramitarea ,tocatul prosteste pe felii a orcarei ramuri industriale in Romania a fost dovada incompetentelor manageriale ale idiotilor ajunsi la conducere si a capusarii economiei de catre gasti,clanuri maioto securiste.
Privatizarile pe criterii de parandarat ,spagi si tradare au facut din Romania un loc al deznadejdii .
Romania prin gastile partinice nu a fost guvernata ,a fost jefuita ,tradata ,distrusa ,iar romanii lasati pe drumuri .