Benzina și motorina din România s-au tot scumpit, în ultimul timp, din pricina majorării prețului international al barilului de țiței și devalorizării leului în raport cu principalele valute, oscilând acum în jurul a 5,50 lei/litru. La vecini, este mai ieftin cu 10%, în jurul a 5 lei. Atât în Ungaria, cât și în Bulgaria. Având în vedere că urmează sezonul concediilor, vă prezentăm situația de la sud de Dunăre. Bulgarii au rămas cu taxarea la fel ca anul trecut, în timp ce România a crescut-o. Mai mult, ei având Consiliul Fiscal, cursul este fix, leva stabilă. Prin urmare, s-au decuplat de români în ceea ce privește costul carburanților.
La data de 7 mai, potrivit datelor Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a pieţei carburanţilor din UE, un litru de motorină costa, la noi, în medie, 5,6 lei. În Bulgaria, la aceeaşi dată şi potrivit aceleiaşi surse, motorina costa, în medie, 2,10 leva. La acea dată, cursul comunicat de BNR era de 2,38 lei pentru o leva. Aşadar, la cursul BNR, un litru de motorină în Bulgaria costa 5 lei. Economia este aşadar de 60 de bani pe litru (potenţată totuşi de faptul că nu veţi plăti în staţii la cursul BNR). Păstrând totuşi această cifră, rezultă că, la un plin de 50 de litri, aţi face o economie de 30 de lei.
Pe 7 mai, benzina costa la noi 5.50 lei, iar în Bulgaria tot 2,10 leva, adică 5 lei. Deci, în aceleaşi condiţii, la un plin similar faceţi o economie de 25 de lei.
De mai multă vreme, preţurile la carburanţi din Bulgaria sunt mai mici decât cele din România, dar diferenţele au devenit din ce în ce mai mari, în special din cauza creşterii accizelor din România şi, din acest motiv, devine din ce în ce mai “atrăgător” să faci plinul în ţara vecină, dacă ai de făcut drumuri acolo.
În data de 11 septembrie 2017, (ultima centralizare Oil Bulletin înainte de creşterea accizelor din România), un litru de motorină costa la noi în medie 4,65 lei, iar în Bulgaria 1,94 leva, adică, la cursul din acea zi, 4,56 lei. Deci era o diferenţă de doar 9 bani pe litru. La benzină, preţul era la noi 4,68 lei litrul, iar în Bulgaria 1,98 leva, adică 4,65 lei litrul, adică doar 3 bani pe litru diferenţă.
Două dintre marile lanţuri de benzinării din Bulgaria sunt deţinute de companii din România, OMV (operată de OMV Petrom) şi Rompetrol. Astfel, alimentând acolo, de fapt alimentați cu carburanţi de aceeaşi calitate ca în România, fiind produşi la rafinăriile Petrobrazi şi Petromidia.
Problema cu taxarea și petroliștii
La începutul anului 2017, carburanții comercializați în benzinăriile din România deveneau cei mai ieftini din Europa. Era efectul scăderii TVA de la 20% la 19% și a eliminării supraaccizei de 7 cenți pe litru impusă de Guvernul Ponta. Prima poziție în topul țărilor cele mai “prietenoase” cu șoferii a fost păstrată până la sfârșitul verii lui 2017. În 15 septembrie, Guvernul PSD – ALDE a hotărât să reintroducă acciza în prețul carburanților, pe motivul că facilitățile de care au beneficiat petroliștii nu au adus ieftiniri la pompă. Deși acest lucru s-a întâmplat – 0,38 de lei/litru, în medie, la 1 ianuarie 2017, lucru știut empiric de șoferi și evidențiat de datele centralizate trimise de România la UE, nimic nu a contat pentru oficialități. Guvernul, confruntat cu o nevoie stringentă de bani pentru a acoperi măririle masive de pensii și salarii, dar și cu spectrul unui deficit cu mult peste 3%, și-a reconsiderat strategia vizavi de taxarea carburanților. La 15 septembrie, supraacciza a revenit iar prețurile la pompă au crescut cu valoarea ei. “vă aduc aminte că în momentul în care noi am hotărât să eliminăm acciza la carburant, nu s-au micşorat preţurile la pompă(…)care a fost intenţia noastră, a legiutorului, când a eliminat acciza la carburant – să scadă preţul. Singurul efect a fost acela a unui minus de venituri la buget”, spunea, în septembrie 2017, Călin-Popescu Tăriceanu. Dacă președintele Senatului a avut dreptate cu partea a doua a alegației, că veniturile la buget au scăzut, atunci când s-a eliminat supraacciza(aceasta aducea 450 de milioane de euro pe an suplimentar – n.r.), în schimb, cu partea a doua, că scăderea taxelor nu a adus ieftiniri la pompă sunt flagrant contrazise de datele centralizate din benzinării, trimise la Bruxelles chiar de instituțiile statului român, care arătau, în ianuarie 2017, o scădere medie de 0,3 lei la litrul de carburant. Mai mult, reintroducerea supraaccizei nu a majorat încasările la buget, ba chiar din contră, ianuarie și februarie aducând încasări din accize mai mici cu 245 de milioane de lei decât în aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care consumul general a crescut. Șoferii au reacționat la scumpirile din benzinării alimentând mai puțin.
Consiliul Concurenţei a anunţat încă de la începutul anului că analizează de ce preţurile în România sunt mai mari decât media din Uniunea Europeană, având în vedere că anii trecuţi era invers.
“Preţurile sunt apropiate în toată Europa şi este ceea ce ne aşteptam, iar faptul că avem resurse este mai puţin important. Problema nu cred că se pune la modul: avem resurse, de ce nu avem preţul mai mic? Întrebarea este de ce de un an de zile este mai mare decât media UE? Aici căutăm o explicaţie, pentru că, tradiţional, preţul în România era un pic sub medie. De undeva de la începutul anului trecut suntem peste medie, vorbim de preţul fără taxe. Cu taxe, suntem jos, statul român taxează mai puţin decât alte state. Unde intervin companiile este partea fără taxe. Este o evoluţie relativ nouă pe care nu o înţelegem pe de-a-ntregul, aşa că am lansat o investigaţie. Ei vor primi o serie de întrebări la care sunt obligaţi să răspundă legal. Vrem să înţelegem exact care sunt schimbările care au dus la această evoluţie, pentru noi surprinzătoare”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, pe 20 februarie.
Ce plătim la pompă
Un procent de doar 51-54% din preţul carburantului din benzinării este apanajul mărfii propriu-zise, restul fiind taxe percepute direct de către stat. Practic, la benzinărie nu alimentăm doar maşina, ci şi direct vistieria statului, pentru că distribuitorul de carburanţi virează direct la Finanţe între 46% şi 49% din litrul de benzină sau motorină, reprezentând TVA și accize.
Restul este componenta de preţ cu care „jonglează” producătorul şi distribuitorul de carburanţi: costuri logistice (distribuţie primară şi secundară – salarii, întreţinere, amortizări – rovigneta, anvelope de iarna, etc.);
- Costuri de operare reţea de distribuţie (salarii, taxe, impozite locale, utilităţi, investiţii obligatorii);
- Costul materiei prime (inclusiv costurile aferente aprovizionării şi prelucrării acesteia);
- Costuri financiare (dobânzi – credite investiţii, curs valutar);
- Adaos comercial.
Noi avem cheltuieli de regie foarte mari!Avem Presedentie,Parlament ,Casa Regala,ONG platite de la buget,etc astea sunt guri de intretinut;Bulgarii fac economie de 10% la accize ,ca nu au Casa Regala si atatea ONG uri, de nu se mai vede soarele! Pupici!Stela!!
Nu aceste „cheltuieli” sunt foarte mari, la noi „para’ndaratul”, shmenul, shpaga si hotia sunt cu adevarat foarte mari! La noi milionarii, cu castele si palate sunt cei care toata viatza au fost functzionari numai la stat si nu-i intreaba nimeni de „sanatate”, nu numai ca nu-i intreaba, dar io’te la alde, Daddy, Tarry, 4-case, chioru-secu, „blonda of plescoi”, „mascariciu of madagascar”, etc. ne dau si lectzii de morala si patriotism! P.S. am vazut ca tozi hotzi sunt „antisoros, impotriva statului paralel si al DNA si-l blameaza pe Iohannis”!
De, bulgarii n-au avut norocul sa vina prostii satului la guvernare si sa reintroduca accizele exact cand nu trebuia! Mai ales ca, asa cum se arata in articol „reintroducerea supraaccizei nu a majorat încasările la buget, ba chiar din contră, ianuarie și februarie aducând încasări din accize mai mici cu 245 de milioane de lei decât în aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care consumul general a crescut. Șoferii au reacționat la scumpirile din benzinării alimentând mai puțin.”