Efectele puțin știute ale creșterilor salariilor și pensiilor din ultimii ani

În trei ani de zile, statul român și-a triplat necesarul de finanțare pentru cheltuieli curente, de la 10 miliarde de lei deficitul bugetar la aproape 28 miliarde de lei. Ultimele guverne, tehnocrat și cele PSD-ALDE, au aruncat pe piață salarii, pensii și ajutoare tot mai mari și pentru a nu intra în colaps au fost nevoite să apeleze la împrumuturi tot mai scumpe.

Aceste împrumuturi vor fi plătite zeci de ani atât de generațiile de azi cât și de cele de mâine. Actualul guvern a apăstat foarte tare pe pedala cheltuielilor iar la primele trei luni execuția bugetară arată că deficitul este de 0,48% din PIB, în vreme ce în perioada ianuarie-martie am avut un excedent de 0,18%. Asta înseamnă că veniturile nu țin pasul cu respectivele cheltuieli. Au crescut salariile cu 18,1% față de aceeași perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și din educație de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 30% a salariilor personalului din bibliotecile naționale și muzee naționale începând cu iunie 2017, majorarea cu 15% a soldelor de funcție ale personalului militar începând cu iunie 2017, majorarea cu 10% a salariilor de funcție ale polițiștilor începând cu 1 octombrie 2017, precum și aplicarea începând cu 1 iulie 2017 a prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 27,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea provenind, în principal, de la bugetul fondului național unic de sănătate și de la bugetele locale. În același timp, veniturile fiscale, adică ce încasează Fiscul din impozite, au scăzut cu 1,5% față de anul trecut. „ANAF a reușit această „performanță” într-o perioada de creștere economică record, când ar trebui să vedem colectari record. Bugetul este „salvat” temporar de sumele venite de la UE și astfel veniturile la bugetul general consolidat sunt cu 11,5% mai mari decât în aceeași perioada a anului trecut. Din păcate, cheltuielile au crescut mult mai mult decât veniturile. Cheltuielile totale sunt cu 22% mai mari decât cele din primele trei luni ale anului trecut. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 12%, deși ele erau planificate să scadă cu 10%. Cheltuielile de personal au crescut cu 18%. Dacă credeți că toți acești bani au ajuns la angajații de la stat, va înșelați! Cheltuielile de personal nu reprezintă salariile nete. Guvernul a dat cu o mâna, dar a luat cu altă. Mai exact, statul a încasat cu 31% mai mult la asigurări sociale”, susține fostul ministrul de Finanțe de pe vremea guvernului Ponta, Ioana Petrescu.

Înainte de criza economică, cheltuielile statului român creșteau în ritm cu veniturile. A urmat colapsul din 2009, când veniturile s-au prăbușit însă cheltuielile au crescut în continuare. În acest fel, deficitul bugetar a ajuns la 9,5% în 2009, cu mult peste valoare de 2,8% din 2007. Coincidență sau nu, în 2017, Guvernul PSD-ALDE a încheiat exercițiu bugetar la nivelul de aproape 3%, atât cât adminte UE. Dacă ne uităm la statistica ultimilor ani, vom constatat că veniturile statului raportate la PIB sunt în continuă scădere. Veniturile fiscale, adică impozitul pe profit, pe salarii și venit, alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital, au fost de 25,6% din PIB în 2017, nivel minim istoric. În 2016, în guvernarea Cioloș, acestea au scăzut brusc, de la 28% la 26%. În 1996, veniturile fiscale au fost de 25,9% iar un an mai târziu 26,4%. Vârful a fost atins în 1999, când s-a consemnat un nivel de 31,2%. Veniturile fiscale reprezintă cea mai importantă componentă a veniturilor totale la buget. Dacă nu se colectează, nu sunt bani pentru redistribuire în salarii, pensii, subvenții, asistență socială, investiții, în ciuda promisiunilor electoriale.

Și nevoia de bani a guvernului va fi și mai mare anul acesta. Salariile medicilor au ajuns la nivelul prevăzut pentru 2020 încă din această perioadă. În plus, premierul Viorica Dăncilă a anuțat că de la 1 iulie va crește punctul de pensie, de la 1.000 de lei la 1.100 lei, iar pensia minimă va creşte de la 520 de lei la 740 de lei. „Avem în vedere creşteri de pensii începând cu 1 iulie anul acesta, astfel încât vom creşte punctul de pensie de la 1.000 la 1.100 de lei, bătut în cuie. Vom creşte pensia minimă de la 520 de lei la 740 de lei. Aşa cum am avut o programare a creşterii salariilor, avem o programare a creşterii pensiilor. Astfel, în 2019 punctul de pensie va ajungea la 1.265 de lei, iar în 2020 va ajunge la 1.775 de lei”, a afirmat Viorica Dăncilă. Șeful Executivului a afirmat că, aşa cum legea salarizării unitare a creat un echilibru, aşa vrea să aducă şi legea pensiilor. „Anul acesta avem în programul de guvernare şi legea pensiilor. Ceea ce vreau să spun, pentru că nu vreau să mă hazardez, să spun anumite lucruri şi pe urmă să mai modificăm, principiul meu este ca atunci când ieşim cu o lege să fie bună şi să nu mai facem pe urmă modificări, este ca la muncă egală să avem o pensie egală, metodologia de calcul a pensiei să cuprindă şi veniturile din sporuri şi acord. Vom încerca să aducem, aşa cum am adus prin legea salarizării unitare, un echilibru, şi prin legea pensiilor să aducem un echilibru”, a continuat premierul.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.