Martin Schulz a fost ales, marți, în funcția de președinte al Parlamentului European, potrivit Agerpres.
Popularii și social-democrații europeni au decis pe 24 iunie să-și împartă președinția Parlamentului European, astfel că în primii doi ani și jumătate acest post va fi deținut de Martin Schulz, iar în a doua parte a mandatului, ce va începe în ianuarie 2017, funcția va reveni grupului PPE. Candidatul social-democraților pentru acest post a fost sprijinit de Partidul Social-Democrat german, dar și de cancelarul creștin-democrat Angela Merkel.
Contracandidații lui Schulz la președinția PE au fost conservatorul britanic Sajjad Karim, spaniolul Pablo Iglesias, membru al grupului GUE, și ecologista austriacă Ulrike Lunacek.
Alegerea lui Schulz a fost prima pe ordinea de zi a primei şedinţe a noului PE, ales pe 25 mai. Faptul că preşedintele PE a fost ales prin vot secret a nemulţumit o serie de analişti şi oficiali UE. “Ne întrebăm de ce. A alege un preşedinte este un vot important”, spune un expert din cadrul Comisiei Europene.
Recurgerea la vot secret într-o instituţie care face mare caz de transparenţa sa este o excepţie, scrie Euractiv. Motivul pare să fi fost teama faţă de presiunile ce s-ar putea exercita asupra europarlamentarilor. Se mai aşteaptă ca votul secret să fie folosit şi pe 16 iulie, când PE va vota pentru noul preşedinte al Comisiei Europene, funcţie pentru care a fost nominalizat Jean-Claude Juncker. Este puţin probabil ca această procedură să mai fie folosită apoi, scrie Euractiv.
O altă particularitate a alegerii noului presedinte al PE este că în cursa s-au înscris patru candidaţi, dintre care trei erau de stânga, deşi alegerile europene au fost câstigate de PPE. Singurul candidat de dreapta a fost conservatorul britanic Sajjad Karim, de altfel cel care avea cele mai mici şanse de a fi ales în fruntea PE, având în vedere orientarea vădit împotriva integrării europene pe care o are grupul sau politic.
Au mai participat la cursa pentru şefia PE Ulrike Lunecek, din partea ecologiştilor, şi Pablo Iglesias, un candidat al stângii radicale. Practic, Schulz nu a avut un adevărat rival.
Un moment neobisnuit a fost luarea de cuvânt a eurodeputatului britanic Paul Nuttall, din partea partidului eurosceptic UKIP, din Marea Britanie, care a câştigat alegerile în această ţară. În timpul intonării imnului UE, zeci de deputaţi eurosceptici au intors spatele drapelului UE. Nuttall a declarat apoi că “sunt două simboluri ale supunerii noastre în cadrul unei uniuni pe care britanicii o resping”.
Presa conservatoare din Marea Britanie a scris că, deşi era reprezentant al PSE, Martin Schulz a susţinut, în mandatul anterior, politicile de austeritate, iar acum va beneficia de un salariu foarte mare. Cel care s-a pronunţat împotriva “scandalului evaziunii fiscale a corporaţiilor” va primi un salariu şi beneficii anuale care se ridică la peste 100.000 de euro şi bani pentru cazare de circa 50.000 de euro, scrie The Telegraph. Se mai adaugă “sporuri de reprezentare” de peste 20.000 de euro pe an şi două limuzine BMW cu şofer.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.