Marius Oprea: Cum facem noi fără să vrem jocurile lui Putin

 Cum facem noi fără să vrem jocurile lui Putin: blocada românească explică istoricul Marius Oprea în rubrica sa Prezentul fără perdea, publicată pe Mediafax.

În România, totul merge minunat. Sîntem nişte aliaţi de nădejde ai NATO. Participăm cu toate capacităţile noastre la ajutorarea fraţilor noştri din Ucraina.

Eforturile României sînt apreciate. Pe scurt, cam acesta este scheletul unui discurs prezidenţial. Discurs pe care Klaus Iohannis îl mai îmbracă doar cu ceva ”actualitate” şi ”locaţie”, în funcţie de necesităţi, îl ambalează şi-i dă drumul. Trucul n-a mai funcţionat în cazul Portului Constanţa, care e blocat. Nu de mine ruseşti sau ucrainene, ci de proverbiala indolenţă românească, care chiar dacă e împachetată; frumos şi lunguieţ, ca salamul săsesc, nu face lucrurile să se mişte, doar pentru că aşa spune preşedintele.

Ce se alege de logica nemţească, pe pămînt românesc

Turuiala prezidenţială nu ajunge. Scheletul tot schelet rămîne şi, de cele mai multe ori, realitatea bate discursul. E şi cazul situaţiei din Portul Constanţa – ”perla strategică” a României la Marea Neagră. În condiţiile în care porturile ucrainene sînt distruse sau blocate de nave ruseşti, cum e cazul Mariupolului sau al Odessei, porţile de ieşire a grînelor ucrainene către lume pînă nu demult, ar fi fost sarcina Constanţei, din apropiere, să le preia rolul. Strategic vorbind, pe hartă, aşa stau lucrurile. Declarativ, au stat la fel.

Interviu. Ce se întîmplă în Marea Neagră?

Pe 7 iunie, aflat la Buzău, preşedintele Iohannis a fost încolţit cu o întrebare legată de situaţia portului nostru maritim principal: îşi poate, sau nu îndeplini rolul de-a dreptul istoric, pe care ar trebui să-l joace în actuala fază a conflictului din Ucraina şi în salvarea lumii, practic, în faţa ”crizei grîului”, care se prefigurează? Pe chipul preşedintelui n-a tresărit niciun muşchi: ”Această rută este viabilă, se întîmplă şi la acest moment. Este o rută care este folosită în momentul de faţă, cerealele sînt aduse pînă în portul Constanţa şi de acolo mai departe pe calea apei. Iar să spunem că Marea Neagră este blocată mi se pare deocamdată o exagerare. Pericolul minelor în Marea Neagră există şi partea nordică a Mării Negre, aferentă Ucrainei este blocată, dar portul Constanţa nu este blocat şi vom avea grijă să nu fie blocat”. Şi cei care spun altfel sînt nişte răuvoitori, arăta tonul prezidenţial.

Porturile românești ar putea fi „sărite din schemă“

De fapt, declaraţia lui Klaus Iohannis era o mare cacealma. Portul Constanţa era chiar la acea dată blocat, nu de mine de război navale din larg, ci de proverbiala indolenţă românească. Una din porţile prin care cerealele ucrainene pot salva de spectrul foametei părţi ale lumii nu se poate deschide, fiind blocată de gunoaie. Numai în mintea lui Iohannis totul merge uns: dacă nu sînt mine pe mare, atunci totul merge pe vapoare, spune logica nemţească. Nu şi pe pămînt românesc.

Cea mai mare speranţă pe care ucrainenii şi-au pus-o în România a fost legată de exportarea recoltei lor de cereale de anul trecut, de 20 de milioane de tone, surprinsă în silozuri de începutul ”operaţiunii speciale” a lui Putin. La nici două luni după începerea războiului, în luna aprilie, autorităţile ucrainene au început să-şi golească silozurile de grîu, în aşteptarea noii recolte şi au redirecţionat cereale spre România, cu punct final pe terminalele portului maritim din Constanţa. Au crezut pe cuvînt ceea ce avea să susţină în continuare şi preşedintele Iohannis, la Buzău: că ”avem capacitatea”. Cu un cuvînt din argoul anilor ’80, vax! Grîul ucrainean a fost rapid blocat prin vagoanele, şlepurile şi camioanele cu care a fost adus. Dacă portul Mariupol a căzut victimă asediului ruşilor, portul Constanţa rezistă cu brio, în continuare, asediului grînelor ucrainene, care l-au înconjurat din toate părţile. Şi zac acolo. Înaintarea cerealelor de la răsărit spre mare mai e împiedicată şi de vitejia vameşilor români de la frontieră, care au oprit, pe zeci şi zeci de kilometri, coloanele cu TIR-uri.

Ştampila românească şi racheta rusească

Fac haz de necaz. De fapt, sîntem de rîsul lumii. Aşa cum releva o anchetă publicată la începutul lunii de foştii mei colegi de la ”Europa liberă”, Ucraina a eşuat în încercarea de a folosi oportunităţile tranzitării grînelor sale spre Europa, prin România. Pe scurt, pentru că ţara noastră nu le poate oferi nicio oportunitate. Milioanele de tone de grîu ucrainean rămîn blocate în silozuri, fără a putea lua calea spre cei ce au nevoie de ele. Contrar liniştitoarelor declaraţii prezidenţiale, Ucraina n-a putut să-şi ducă la bun sfîrşit planul: blocadei ruseşti de pe mare, i s-a suprapus blocada birocratic-balcanică ”bine făcută” din România.

Oficial din Ucraina: Avem nevoie de Portul Constanța

De cînd au început grînele ucrainene să vină spre Constanţa şi pînă la începutul acestei luni, operatorul portuar Comvex SA Constanţa a încărcat circa 180.000 de tone de cereale din Ucraina la bordul a patru nave – şi nu un milion de tone, cum ne mai liniştea recent preşedintele. Klaus Iohannis avea dreptate, într-un punct: diferenţa, pînă la un milion de tone a ajuns, bineînţeles, în portul Constanţa. Numai că n-a şi plecat de acolo. Aşteaptă.

Ce n-a făcut flota rusă din Marea Neagră, au făcut 700 de vagoane ruginite ale CFR Marfă, copacii şi tufele crescute peste liniile ferate din port, lipsa iluminatului pe timp de noapte la dane, care împiedică accesul traficului auto spre încărcare, după lăsarea întunericului. Aşa a fost surprins portul Constanţa, ”perla” noastră, de invazia grîului ucrainean. Căreia îi rezistă cu brio, prin aceleaşi mijloace. Cînd, în sfîrşit, în aceste zile ne-am apucat de treabă, cam după acelaşi model şi ritm în care se construiesc autostrăzile, la porţile de intrare în România pentru grîul din Ucraina sînt cozi imense. Pentru încărcarea unei singure nave de 60.000 de tone, sînt necesare 300 de vagoane, 300 de şlepuri şi cîteva mii de tiruri. Vagoanele au timp de aşteptare în vămile Halmeu şi Siret de 28, respectiv 30 de zile. În luna mai, s-a ajuns la o medie de 100 de vagoane cu grîu, intrate pe zi în ţară. Un adevăra succes! Tirurile aşteaptă şi ele la vamă, doar între 7 şi 10 zile. Nici cu transportul naval lucrurile nu stau mai bine. Dunărea a devenit şi ea un fel de cale ferată. Infrastructura porturilor noastre nu permite descărcarea rapidă a şlepurilor; la finele lunii mai, portul Sulina era blocat de două săptămîni, de grîul pe care nu mai aveau unde-l pune.

Toate zilele (chiar şi peste o lună) pierdute pe drum, pînă în portul Constanţa dau răgaz portului, ca grîul ucrainean să se strecoare, în bătălia finală a frontierelor, asemenea unui imigrant, printre bălării, copaci şi sute de vagoane ruginite. Le-am admirat în măreţia lor statornică acum două zile la ştiri, cum blochează ultima cale spre lume a cerealelor din Ucraina de-a lungul celor 13 kilometri de şine de cale ferată din port. Ca să se facă loc grîului, care invadează deja România pe toate părţile, venind cu trenul, tirul sau şlepul, e nevoie să se facă curat: guvernul a deblocat banii pentru acţiune, am fost anunţaţi de ministrul Grindeanu, ajuns la faţa locului, într-o misiune de lucru.

E pentru prima oară în 30 de ani, cînd se întîmplă aşa ceva. Deşi Ucraina îşi anunţase intenţiile încă din aprilie, noi ne-am mişcat abia acum – executivul a avut alte treburi: certuri pe impozite, numiri în funcţii. Şi, că tot ne-am apucat de treabă, s-a anunţat cînd va fi gata; în fix 149 de zile, pentru repararea a 35 de şine de cale ferată, cu o lungime totală de 13 kilometri.

Adică, mai puţin de 100 de metri de şină pe zi. Şi pentru golirea lor de 700 de vagoane ruginite. Dacă le donau gospodarilor din Sinteşti ca fier vechi, rezolvau problema lor în mai puţin de o săptămînă. În toate circumstanţele de mai sus, nu e de mirare că Ministerul Agriculturii din Ucraina a anunţat că a putut exporta, din aprilie pînă în prezent, doar 1,4 milioane de tone, de laînceputul războiului pînă acum. Înainte, exportase prin propriile sale porturi 6 milioane de tone, cu o lună înainte de declanşarea ”operaţiunii speciale”.

Se poate spune, deci, că ”blocada românească” a grîului ucraiean e la fel de eficientă ca şi aceea a ruşilor. Noi nu folosim rachete, ci hotărîri de guvern, ordine de ministru, hîrtii şi ştampile. La fel de eficiente, dar fără să facă zgomot.

Blocada Odesei, spartă la Constanța

Niciodată Putin nu se va gîndi să atace România. Din primele zile, fără să mişcăm un deget, orice ”operaţiune specială” va fi oprită de infrastructura feroviară, rutieră şi maritimă a ţării noastre. Ca să nu mai vorbim de vameşi. Iohannis nici nu va şti că am fost atacaţi: nu-l va deranja nimeni, pentru atîta lucru, din partida de golf de la Pianu Mare.

 

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 10
Author

18 Comentarii

  1. te conduc prostii, tradatorii si curvele, soarta iti este pecetluita.
    Iar omul de rand, omul muncitor si de bun-simt, a obosit, din pacate…

  2. Păi,..până reușește românu să miște ceva, incolțește grâul ukranului in sac,.Românu nu poate produce decât pagubă.. Nu are dotarea pentru a fi gospodar, prevăzător econom,.. Lipsește din educație, tradiție, cu desăvârșire,..

  3. Asa-i mo,nu ne facem datoria fata de hotararile circarului zelenski ! O sa ne lase corigenti ca nu punem in prim plan interesul ukrainei ! Si nu-i asa art.5 nato ,ne-o impune ! Ca ukropia hotaraste in nato ,din ordin de bidon.
    Ca ei ,ukropii i-au deznationalizat pe etnicii romani,au scos limba romana din scoli,au facut wc in schitul de la cetatea alba,ne acuza ca am ocupat bukovina care-i a lor inca din comuna primitiva,au blocat bratul chilia,etc,etc
    meri mo opreo, si plangi pe umarul lui zelinschi si spune-i ca tu ii ramai pe veci fidea !

  4. Ce trist sa vezi ca un om dedicat cauzei rezistentei anticomuniste are o asemenea abordare. Antiromanismul Ucrainei e evident ca nu-l deranjează pe domnul Oprea. Îl deranjează faptul ca vecinii noștri nu-si pot exporta grâul ala care reprezinta 3.5% din producția mondiala și, care conform propagandei oficiale hrănește Africa și Europa. PS. De ce i-o fi numind oficialii și buna parte din presa pe cetățenii ucrainieni ” frații noștri”? Din imbecilism, pupincurism, sclavism sau pur și simplu dintr-o retorica care se incadreaza în logica globalismului cu dos inuman? PS. Domnule Oprea, deplânge-ti soarta românilor și a României și nu a străinilor. Prea ați devenit purtătorul de cuvânt a unei cauze care nu are nimic în comun cu a noastra, ba din contra, supune romanii din Ucraina la deznationalizare. Plângeți pe umărul tarii și nu al străinilor care continua sa ne umilească. Prea multe schelete se plimba prin prezent, iar prezentul inghite tot ce i se prezintă cu satisfacția unei prostituate de centura ocolitoare.

  5. Dl O, prea, plânge la mormânt străin. Îmi place de el.
    Că când Ucraina sabota canalul Sulina, sau deschidea Bâstroie de-a scăzut apa peste tot în deltă până și-n ziua de azi, nu făcea decât să se pună bine cu țara lu’ dom’ Oprea, mă-nțelegi. Carevasăzică, încă de pe atunci vecinii lu’ țara lu’ dom’ Oprea o ardeau pe sustenabilitate.
    Noroc cu indolența românilor, care, ce să vezi, nu numai că a făcut să încolțească grâul ukranului în sac dar, minune, a făcut să încolțească și tărâțele din tărtăcuța Marelui Urs.

  6. „Romania produce orz ,grau si se cara”
    Sa tratzi tovarashe,
    cu EDITATII tai de la ”Europa liberă”,DW,washington,haifa si tel-aviv!

  7. In loc de cantitatii mari de grau ucrainian ar trebui sa fie exporturi romanesti sa nu faca fatza transporturile. De la ndustria si agricultura mai mult inexistenta la fel si asteptarile inexistente.
    Vorba lui Cîțu economia duduie, vorbe in vant, poate prețurile ca altceva duduie a pagube de zeci de ani dr ”operaţiune specială” e statului mafiot. Ce-a mai ramas poate sa mearga pe mana gospodarilor din Sinteşti ca economia e fiare vechi vorba lui

  8. Câinele moare de drum lung și domnul Marius Oprea nu mai poate dormi de grija grânelor ucrainene. Grânele românilor să mai aștepte. Ca la proști.

  9. Că avem in frunte un neamț se vede că-i mare atât de mare că ce-i de la UE au început să se uite la el că la un dulap și-l ocolesc,pentru că deranjează și e și gol.Indolenta exista ,nu știu de unde ni se trage,dar se vede la tot pasul.Poate fi din ce consumam ,din ce vedem la tv,ori e mai mult o lehamite care ne face imuni la ce ni se întâmplă.Localitatea Pianu Mare a devenit celebra datorita dulapului.E cumva localitatea unde s-a născut Emi Pian fostul șef al clanului Duduianu?Daca da ,ar explica atracția alesului pentru golf.Asta nu da nici cu crosa decât din interes,daca pica ceva.

  10. Ukrainienii sa isi demineze portul Odesa – Turcia si Rusia le-au data sigurai ca vor asigura traseul vapoarelor cu cereale.

    Mariuopol nu a fost port de exportat grau, asta numai propagandistic merge, adica pentru fraieri. Dovada sta faptul ca graul este depozitat in portul Odesa.

    Italia si Rusia s-au oferit sa demineze portul Odesa, dar ukranii au refuzat.

    Intreb si eu – in aceasta situatie de ce sa sacrificam exportul de cereale din Romania?

  11. Greu mai e cu cutucutuvencii!
    Am văzut căile ferate și sutele de vagoane abandonate. E dezastru!
    E imaginea abandonarii,indiferentei lenei, prostiei,etc. E de neconceput asa-ceva.
    Președintele plutește! El e complet in out! Nu e pe teren !
    Lui El Pesidente i se potrivește perfect imaginea cu căile ferate și sutele de vagoane abandonate din portul Constanța.
    Cand ceva merge prost sau foarte prost se etichetează cu „Treabă Românească „, care este un Brand de Țară.
    ORICE brand de țară trebuie bine păzit si promovat.

  12. portul constanta este microcosmul romaniei…cit de incompetenti si imbecili sa se laude ca vor face ei pt griul ucrainei cind ei n-au facut nimic de 30 si de ani pt romania…megalomania si prostia …sa se traga in poze neamtu si alde ciolacu cu citu in ucraina si sa tainuie de ….reconstructia ucrainei…ei si mult indragitul flanc estic ….comedia umana la cele mai inalte cote.

  13. D-le Oprea…am mai spus cu ceva timp in urma,lupta pe terenul pe care il cunosti,lasa boabele de grau ucrainiene pe seama altora.Ai cunostintele,datele, capacitatea de-a continua ceea ce ai pornit cu ceva ani in urma,demasca tot ce este/era „comunism”,este munca enorma dar nu esti singur,cere ajutor de la toata lumea si poporul iti va fi recunoscator si peste 1000 ani. Poate intr-o zi v-a axista ceva in genul Enciclopedia Romaneasca a securistilor/colaboratorilor,comunistilor, la care toti cetatenii vor putea avea acces …o idee D-le Oprea !

  14. Paaaiii…. nu de asta a fost arestat Radu Mazare care apucase sa faca oleaca de ordine in port, nu de asta a fost arestat Adrian Nastase pt. ca Romania luase avant, nu de asta a fost arestat Liviu Dragnea pentru ca adusese cresterea economica la 7,5% , nu de asta au fost arestati Valcov, plimbat in tribunale Ponta, Tariceanu…etc. etc. Pentru asta : blocarea potentialului de dezvoltare al Romaniei ! Aceasta este treaba CIA in Romania…..

  15. Birocrații noștri își fac treaba conform legii. Poți sa le reproșezi ceva? Nu cred. A schimbat cineva procedurile s-au le-a dat ordine scrise. Nu. Incalci legea sau procedura – poți să fii acuzat de abuz in serviciu.

  16. Dle istoric Oprea: daca Ucraina vrea sa-si transporte graul prin portul Constanta cu ordin de la UE, atunci Romanoa trebuie sa ceara in schimb in scris bagarea in Schengen. Altfel nu ne voluntariem pe degeaba sa facem servicii la altii mai ales ca detin si teritorii romanesti primite moca. Asa se fac lucrurile in lumea civilizata, serviciu contra serviciu. Oricum Romania a platit firmelor straine 1.4 miliarde de euro pentru securizarea frontierelor promitandu-i-se intrarea in Schengen care nu s-a produs, adica ne-au luat banii si atat. Daca Ucraina s-a oferit prin conducatorii ei de paie sa fie carne de tun pentru rusi pt a satisface dorinta lui Soros de a „face rau lui Putin” e exclusiv treaba lor. Noi trebuie sa ne vedem de interesele noastre ca tara. Asta ne invata istoria.

  17. Tot respectul pentr Dl. Oprea, dar hai sa vorbim despre ceea ce ne pricepem.
    Un port este o structura extraordinar de complexa.
    Nu se poate in 2-3 luni sa cresti traficul de marfuri cu 3-400%.
    Acolo sunt entitati private care nu pot investi sume mari de bani ca peste cateva luni sa puna in coservare toate instalatiile. Nimeni nu-si permite asa ceva.

  18. „Portul Constanţa era chiar la acea dată blocat, nu de mine de război navale din larg, ci de proverbiala indolenţă românească”
    S-a dorit ca Rou sa nu aiba autostrazi , Portul Cta. Ar fi fost o tara cu posiiltati de dezvoltare nu cu productie de necalificati la sparanghel si capsuni . O serie de ONG 0uri platite dinafara gaseau ba gandacul croitor , be tracu sa-i pieptene . La fel tot neamul de neaveniti de la Bruxelles cu complicitatea justitiei independente s-au ocupat d e carotarea oricarui proiect romanesc d e dezvoltare .
    Azi prostovanii de la Bruxelles nu-si pot indeplini dorintele „ucrainiene” si arunca vina pe noi . Sictir! Deciziile lor antiromanesti nu-i ajuta in razboiul cu Rusia .
    Tot asa Rusia in antiromanismul ei a luat Bugeacu de la Basarabia si l-a dat Ucrainei . Azi , ce bun le-ar fi fost un Bugeac apartinant Rep Moldova !
    Iaca-asa ii bate Dzeu pe dusmanii Rou !
    „Și de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,
    mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
    duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste „

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.