Miniștrii corigenți ai Educației

De mulți ani elevii sunt cobaii așa-zisei reforme a Educației. Cu programe învechite, concepții depășite, lupte pentru funcții și miniștri certați cu gramatica, România se confruntă azi cu analfabetism funcțional și abandon școlar.

Într-o Europă care îndeplinește standarde înalte la capitolul educație, România merge din an în an mai rău, distrugând încet și sigur viitorul propriilor copii. Iar cei care învață și fac performanță nu sunt rodul sistemului, ci al eforturilor personale și ale propriilor familii.

Bacalaureat 2018 în februarie

Cea mai recentă „năzdrăvănie“, o numim așa ca să fim eleganți, aparține fostului ministru Liviu Pop. În acest an, elevii de clasa a XII-a au început probele pentru examenul național de bacalaureat în luna februarie, înainte de finalizarea studiilor.

Probele orale de evaluare a competențelor lingvistice și digitale ale bacalaureatului, sesiunea iunie-iulie 2018, au fost reprogramate între 12-22 februarie. Estimările spun că vor participa aproximativ 177.000 de elevi din clasele a XII-a și a XIII-a plus absolvenți din promoțiile anterioare.

Aberație dincolo de lege

Potrivit art. 77 din Legea Educației 1/2011, „elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susține examenul național de bacalaureat“.

Mai mult, același act normativ spune clar când trebuie organizate probele. „În decursul unui an școlar se organizează două sesiuni ale examenului național de bacalaureat. Evaluările se organizează și se desfășoară la nivelul unității de învățământ, în timpul anului școlar, pe parcursul semestrului al II-lea“, conform art. 76, alin. 5 și 7.

Susținerea probelor orale în luna februarie este, astfel, ilegală, întrucât niciun elev nu a absolvit liceul. Mai mult, ei nu au trecut nici măcar de trimestrul al II-lea al anului școlar.

Programarea sesiunii de iarnă a fost stabilită de Liviu Pop prin Ordinul 4792/31.08.2017. Cu toate că această decizie este de importanță majoră, subiectul nu a fost pus în dezbatere publică.

„Argumentele MEN au fost că vara este cald și e o perioadă foarte încărcată. Numai că în momentul în care vii cu un ordin de ministru, care vizează o modificare în desfășurarea examenului național de bacalaureat, trebuie să-l pui în concordanță cu prevederile legislative. În februarie niciun elev nu este absolvent al învățământului liceal“, spunea președintele Federației „Spiru Haret“, Marius Nistor.

„Elevii riscă tot felul de consecințe negative dacă acest ordin va fi atacat pe motivul încălcării legii. Ministrul nu clarifică această situație, directorii nu au răspunsuri la o mulțime de întrebări… Urmează o ordonanță de urgență de cârpeală, în stilul caracteristic guvernării PSD?“, se arată într-un comunicat al deputatului Florica Cherecheș, vicepreședinte al Comisiei pentru învățământ.

Liviu Pop, ministrul „Genunche“

De altfel, „realizările“ sale sunt mai multe. Devenit subiect de amuzament din cauza greșelilor gramaticale frecvente, a ocupat anul trecut portofoliul de la Educație, după ce l-a mai deținut și în 2012. Deși fost sindicalist, el este considerat un adversar al reformei în Educație.

Pentru a-l apăra pe ex-premierul Victor Ponta de acuzațiile de plagiat, a vrut să desființeze Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare.

A zăpăcit materiile de studiu din școli, încercând să micșoreze numărul de ore de fizică, materie de bacalaureat, și de limbi străine și să mărească orele de sport și muzică. A lansat în premieră manualul pentru Educație fizică. A vrut să impună manualul unic.

A stabilit arbitrar costul standard/elev, ceea ce va duce la comasarea orelor și disponibilizarea profesorilor, din lipsă de fonduri.

A declarat că „educaţia e gratuită conform Constituţiei. În fapt, cineva trebuie să asigure această gratuitate. Statul asigură o parte din gratuitate, părintele asigură altă parte din gratuitate, copilul nu plăteşte nimic“. Mergând mai departe, deși părintele suportă o parte din costuri, nu are un cuvânt de spus. „Părintele participă la decizii, dar nu se prea pricepe.“

În timpul unei singure ședințe de guvern, din 2017, a făcut trei greșeli gramaticale: „programele trebuiesc“, ,,planurile-cadru va fi modificat“, ,,va fi modificat şi planul, și programul“. Și cunoștințele de geografie lasă de dorit, vorbind despre „județul Târgoviște“.

Mihail Hârdău, „groparul învățământului românesc“

A condus Educația între 2005 şi 2007. S-a opus sindicatelor din domeniu. În 2006 a spus că învățământul are profesori slabi. A provocat greva cadrelor didactice în 2006, declarând că a rezolvat 9 din 11 puncte dintr-un acord semnat cu sindicatele. În timpul mandatului său, un jurnalist a reușit, cu ajutorul buletinului, să intre în posesia unui plic cu subiectele de la un examen național. Alți ziariști au cumpărat cu 50 lei alte subiecte propuse.

I s-a acordat premiul Academiei Cațavencu „Din puțul gândirii“, în 2008, cu afirmația: „Anul trecut sunt mai mulți bani decât anul viitor“. I s-a spus și „ministrul Audi“, ca urmare a achiziționării unui autoturism Audi A6 cu prețul de 60.000 euro, pentru minister.

Cristian Adomniței nu știa câte stele sunt pe steagul UE

Ministru în perioada 2007-2008, i-a întrebat pe elevii de clasa a V-a ai unei școli din Brăila câte stele are drapelul UE. Aceștia au răspuns corect, acesta însă i-a contrazis, în pofida faptului că școlarii i-au arătat steagul. La conferința de presă ce a urmat, și-a pasat incultura consilierilor.

Daniel Funeriu, promovare scăzută la Bac

Ministrul Educației între 2009 şi 2012 a hotărât toleranță 0 față de fraudarea examenului de bacalaureat, ceea ce dus la scăderea drastică a ratei de promovare. Rezultatele slabe i-au adus critici severe.

S-a întârziat introducerea manualelor noi.

I s-a reproșat că deciziile sale au dus la concedieri, la scăderea salariilor profesorilor, la starea precară a infrastructurii școlare. „Fiți sigur că ministrul Educației din România știe care este genul substantivelor“, declara acesta în 2011, după ce spusese că substantivul „coleg“ este de genul neutru.

Remus Pricopie, agramat

Ministru între 2012 şi 2014. A dovedit lacune în cultura generală și a făcut greșeli gramaticale și de exprimare. Nu a știut de cine au fost crescuți gemenii Romulus și Remus, spunând că a fost o vulpe.

Comentând asupra unor acuzații despre subiectele de bacalaureat postate pe net înainte de susținerea probelor, acesta a declarat: „Nu a existat subiecte. A existat decât un mesaj“.

A modificat de două ori Legea Educației şi regulile de admitere în liceu și a adoptat un regulament nou pentru funcționarea unităților școlare. Introducerea manualelor digitale la clasele I și a II-a a iscat dispute între minister și edituri, ceea ce a întârziat ajungerea acestora la elevi.

Pavel Năstase a propus desființarea examenelor

Ministru al Educației timp de 6 luni, în guvernul Grindeanu, considera că pentru intrarea la liceu nu este nevoie de examene, elevii cu medii mici trebuind evaluați și îndrumați spre învățământul dual. Mai mult, nici pentru intrarea la facultate nu ar fi nevoie de admitere, cu atât mai mult cu cât considera că trebuie să existe doar câteva domenii care au nevoie de studii universitare.

A avut inițiative multe și degeaba.

Abrambureala reformei

Considerat cel mai influent ministru al învățământului, Ecaterina Andronescu a decis desființarea școlilor profesionale. Este de asemenea responsabilă de plecarea tinerilor în alte țări, de performanța slabă a facultăților şi de incoerența legislativă. Între 2000 şi 2003, aceasta a hotărât mai multe schimbări ale programei școlare și a examenelor naționale, ceea ce i-a adus porecla de „Ambramburica“.

A instituit obligativitatea promovării bacalaureatului: 86% în 2001, 81% în 2009. Rezultatele spectaculoase nu s-au reflectat însă în cunoștințele elevilor, mulți dintre ei devenind șomeri cu diplomă. A  inițiat o OUG în 2011, prin care absolvenții de liceu ce nu au obținut note de trecere la toate probele, dar au avut media peste 7, să se înscrie la facultate. Măsura a fost primită cu proteste din partea universităților de prestigiu, care au refuzat să o aplice. A propus înființarea unor colegii pentru absolvenții de liceu fără diplomă de bac.

Dar cea mai dăunătoare decizie a privit desființarea învățământul profesional de stat în 2009.

Lipsa acută a forței de muncă calificată de azi i se datorează. În prezent, doar 1,4% din elevi frecventează o școală profesională. 80% din tinerii între 15 şi 18 ani sunt înscriși într-o formă de învățământ. 20% au renunțat la şcoală.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.