Ministrul de Externe şi ministrul Educaţiei, la slujba oficiată la mănăstirea de la Izvoru Mureşului

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, au participat, miercuri, alături de peste trei mii de credincioşi, la hramul mănăstirii de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, cunoscută şi ca Mănăstirea Românilor de Pretutindeni, relatează Agerpres.

Slujba a fost oficiată în aer liber de arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, IPS Ioan Selejan, alături de un sobor de preoţi de pe întreaga vale a Mureşului şi Oltului, acesta fiind unul din puţinele momente când românii din cele două judeţe se adună într-un număr atât de mare.

Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei a amintit că mănăstirea de la Izvoru Mureşului este a românilor de pretutindeni, „a celor care trăiesc printre străini” şi a subliniat că la slujba de miercuri s-a făcut o rugăciune şi pentru creştinii din Siria, care suferă în această perioadă.

„La această sfântă mănăstire din Carpaţi se adună, în fiecare an, români de pe toate meridianele planetei noastre. Aşa am socotit că trebuie să aibă şi ei un punct de spiritualitate a lor şi cum noi avem anumite probleme specifice zonei noastre, tot aşa şi ei trăiesc printre străini şi aceasta ne leagă, se creează o legătură deosebită între noi şi cei de la o margine şi alta a pământului. De asemenea, am făcut astăzi o rugăciune şi pentru Siria, pentru că acolo trăiesc creştini care astăzi suferă”, a spus IPS Ioan Selejan.

La rândul său, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a afirmat că a ales să vină la mănăstirea considerată a românilor de pretutindeni pentru a se ruga pentru întreg poporul român.

„Ca ministru de Externe am venit alături de toţi ceilalţi români, nu doar din Harghita şi Covasna, ci din toată ţara şi de pretutindeni, pentru a aduce slavă Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi pentru a ne ruga pentru poporul român şi asta am făcut alături de toţi ceilalţi români”, a spus Titus Corlăţean.

Mănăstirea de la Izvorul Mureşului a fost proiectată chiar de arhiepiscopul Ioan Selejan, care a coordonat şi lucrările de construcţie. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1996, iar sfinţirea a avut loc doi ani mai târziu, în prezenţa Patriarhului de atunci al Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Teoctist. Mănăstirea de maici este înconjurată de ziduri masive, asemănătoare celor medievale, şi adăposteşte cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din ţară

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.