Cu câteva file în urmă, Washington Post scria un comentariu din care citez: ”Oricând pandemia va trece, țările vor ieși din ea cu economiile lor devastate, incertitudinea îndepărtându-i pe investitorii înfricoșați, șomajul atingând un vârf dureros, iar datoria publică crescând până la nivelurile cele mai înalte. Măsurile de austeritate denunțate de multă lume în era pre-Coronavirus , sunt acum politici de sinucidere pentru decidenții politici. Stimuli (financiari și economici), de și mai mare amploare, vor fi necesari”. Cred că mai mult decât oricând în trecut trebuie să adoptăm îndemnurile lui Albert Camus și Constantin Noica. Primul spunea: ”Ceea ce este, devine. Trebuie să spunem da devenirii.” Iar cel de al doilea, 25 de ani mai târziu, scria: ”Lumea nu este, ea devine”, adăugând ”Dar eu sunt”.
Tot din scrierea lui Noica, „Devenirea întru ființă”, m-am inspirat în alegerea titlului acestui eseu. Într-adevăr, spune Noica: ”Comandamentul rațiunii nu e: lasă ca lucrurile să fie, ci este: fă astfel încât lucrurile să fie”.
Am fost noi toți, omenirea, cum se vede, o lume oarbă în fața unei cantități invizibile. Suntem lumea oprită sub explozia cantității invizibile. Ce vom fi? Vom fi oare lumea trezită la capacitatea de a învinge cantitatea împovărătoare printr-o calitate nouă, ordonată și coordonată? Putem prevedea că așa va fi în cazul statelor și națiunilor obișnuite în istorie să devină, dincolo de a fi fost, ființe mai puternice.
Dar ce va fi cu România noastră? Spiritul de însuflețire națională, emoția sinceră ar trebui să pună stăpânire pe noi toți în fața unei șanse noi, ce părea ca și pierdută și să ne călăuzească când vom redobândi libertatea mutilată de epidemia coronavirusului.
Lumea, cea românească cu deosebire, a fost prea adesea în abatere (decădere și anomalie) și mai rar în ordine. Dar a venit momentul să vedem în abatere și un stimul pentru a cunoaște, căutând înțelesuri eficiente.
Carențele lumii românești par exasperant de înrădăcinate, însă asta nu înseamnă că anulează posibilitatea afirmării. Avem nevoie de un proiect de realitate, iar nu unul de intenții. Lotul de contingență, dezordine și nepăsare din politică au împiedicat în mod permanent o ordine veritabil nouă. Și au făcut imposibilă bogăția creatoare. Nu am elaborat cu mintea liberă și educată și astfel nici n-am edificat. Mai exact: la cât de mult n-am elaborat (nu am imaginat, gândit, planificat) am edificat nesperat de mult. Dar în acest fel, edificarea nu putea fi decât incompletă, dezordonată, strâmbă. O perpetuă neîmplinire împotriva căreia avem acum șansa să ne revoltăm.
Am fost, în mari momente de cumpănă, autorii propriei noastre istorii. Momente definitorii, cruciale, esențiale și scurte. Am fost apoi actori într-o piesă de istorie, cu autori români și străini, cărora le-a păsat de succesul la publicul lor din loja puterii (politice, economice și financiare) nicidecum de succesul la galerie, la poporul capabil să sufere, să iubească, să trăiască viața așa cum era, departe de ce și-ar fi dorit, de ce a sperat.
În Revoluția din decembrie 1989 ceream dreptul la viață, la libertate. Ca oameni și ca popor. După descătușarea ce a urmat prăbușirii regimului de dictatură, era firesc ca oamenii să revendice dreptul la reușita în viață.
Este interesant să vedem că revolta românilor din decembrie 1989 a avut cam aceeași forță de extindere ca aceea a lui Spartacus. Începută de 70 de insurgenți, revolta lui Spartacus adună 70.000 de luptători. În decembrie 1989, revolta celor câteva mii (la Timișoara în 16 decembrie și București în 21 decembrie) adună milioane, în București și în țară, în 22 decembrie când regimul ceaușist se prăbușește.
Deosebirea a fost aceea că armata lui Spartacus, ajunsă în apropierea zidurilor marii cetăți a Romei, se imobilizează și se repliază, ca și cum ar da înapoi în fața forței instituției și principiilor cetății zeilor. Dimpotrivă, la București, muncitorii ieșiți în stradă n-au niciun fel de reținere să dărâme ”zidurile” regimului ”odios”. Sclavii lui Spartacus și el însuși nu știu ce să pună în loc. Românii au în minte modelul occidental, opusul modelului sovietic în forma sa primitivă impusă de Ceaușescu. Revanșa puterii ceaușiste va apărea totuși sub forma influenței Securității în formarea noii puteri democratice.
Regimul lui Ceaușescu impune până la absolut principiul politic al subordonării principiului libertății dogmei comuniste și astfel își pierde orice urmă de legitimitate. În esență, Ceaușescu rupe contractul social al regimului care proclama că în centrul comunismului se află omul.
În fața tribunalului care îl judecă pentru crime deosebit de grave, Ceaușescu nu face apel la popor, ci la Marea Adunare Națională, pe care el încă spera că o poate controla. Pentru mulți părea să fie un subterfugiu, dar cel mai probabil era reflexul de tiran. El trebuia să fie deasupra voinței comune a poporului. E un fel de suveran, fără titlu de rege, dar cu titlul de ”mult iubit conducător”. Rămâne însă neclară legitimitatea procesului, la temelia căruia se află o intenție justificată de împrejurări dar greșită în conținutul actului de acuzare.
Revoluția a fost politică. A fost o schimbare radicală a guvernării. În mod necesar urma o revoluție economică; altminteri, schimbarea regimului politic conducea într-o fundătură. O devenire întru libertate, dar nu o devenire întru ființă. Coerența revoluției nu putea fi realizată fără o nouă calitate economică. Adică depășirea cantității larg ineficiente printr-o relație de instaurare a calității. Capitalismul își trage seva și puterea din găsirea și instalarea calității. Chiar Marx recunoaște această capacitate a capitalismului în prefața la ”Contribuție la critica economiei politice”. Fără un angajament pentru noi rațiuni și noi sisteme, revoluția e doar tentativă, iar nu definiție. Noi principii înseamnă mult mai mult decât abandonarea celor vechi. Pendularea între principiile noi și cele vechi subminează procesul de transformare într-o nouă calitate.
Dar nihilismul ce însoțește o revoluție, ideologizat de politică și trimis să opereze în economie și să nege calitățile oamenilor, existente desigur în momentul zero al revoluției, a supus societatea unei vulnerabilizări egală cu un război. Emanciparea prin suferință a românilor, un Pathei-Mathos modern, a fost examinarea grăbită și superficială, dar și dogmatică, a stării moștenite. În locul unei afirmări din ce în ce mai ample, am acumulat erori peste erori. Ne-am afundat într-un șir de neîmpliniri.
Urmarea logică a libertății dobândite trebuia să fie organizarea cât mai rațională a libertăților politice, sociale, economice și a drepturilor naționale. Trecerea de la faptul revoluționar la realitatea de drept.
Nu puteam rămâne la ceea ce fusesem. Cucerisem tragic libertatea, prin urmare și dreptul de a fi ceea ce ne doream noi iar nu ceea ce ne impuneau unii împotriva a ceea ce ne doream noi. Aveam o calitate, reală, solidă, în primul rând umană (a resursei umane); cantitatea trebuia remodelată spre a construi o relație democratică și economică decentă, liberă de opresiune ideologică și de instituții autoproclamate patriotice (partid comunist, Securitate) dar nu și liberă de obligații morale.
Doar relația e cea care rezolvă antinomia dintre cantitate și calitate. Relația n-a funcționat. Așa s-a născut și nostalgia disperată după o anumită ordine, mai normală, mai egalitară.
Trăisem sub domnia implacabilă a necesității marxist-leniniste. ”O închisoare a istoriei și a rațiunii ” cum zicea Camus. Fusesem o omogenitate oribil de apăsătoare; trebuia să afirmăm eterogenitatea de talente, de voințe de mai bine, de muncă normală, de îmbogățiri individuale izvorâte dintr-o îmbogățire generală. Așteptările erau enorme, dar conceptul politic real a rămas sărac cel mai adesea. Generarea unei noi calități a fost contaminată pernicios de corupție, tocmai din cauza sărăciei și impotenței conceptului politic. Corupția a însemnat desfacere: grăbită, nechibzuită, vinovată, imorală. Corupția a făcut ca binefacerile libertății de a face să treacă pe lângă noi iar nu să se așeze în noi.
Am vrut să ne integrăm într-o altă lume, occidentală, fără să fim cu adevărat conștienți că trebuia să ne integrăm prin generarea unei noi calități. În noi înșine, deopotrivă prin noi înșine și de la noi înșine. Un fel de optimism fără temei făcea să credem că nu avem de făcut altceva decât să repetăm ce făcuse Vestul. Părea că viitorul este „pre-știut” când de fapt mergeam pe un drum cu totul nou în istorie. Am greșit fundamental prin lipsa de organizare. Nu am încorporat de fapt regulile, fără de care întregul mecanism occidental nu ar fi funcționat atât de eficient prin comparație cu ceea ce trăisem noi.
Adesea am mimat facerea (reforma) prin forme fără fond. Nu ne-am revoltat împotriva presiunii dogmatice de înființare abruptă a economiei de piață prin privatizare. Aceea, spre exemplu, care a făcut să dispară zeci și zeci de întreprinderi și cu ele milioane de locuri de muncă.
Drumul era fără îndoială o necesitate dar de ce trebuia să fie și apodictic? Dacă am fi pus în lumină și avatarurile reformei al cărui scop final era construirea unei societăți de tip occidental, reușeam, cred, să ne alăturăm Occidentului păstrând și conștiința de sine. Economia românească era termenul cel slab al societății, mai slab, în realitate, decât cel politic.
Tocmai de aceea trebuia să fie și primul de care să ne ocupăm. Mai înainte de a o curăța, ne trebuia tabloul concret și minuțios al realității ei. Acesta era sensul restructurării, anunțată repetat, la început cu seriozitate, apoi propagandistic, și abandonată în fapt fără scrupule. Restructurarea însemna prefacere: cu rațiune, cu sens, cu responsabilitate. Comunitatea, care înseamnă acțiune reciprocă în sensul cel mai profund, n-a mai fost deci comunitate.
S-a exercitat o mare acțiune distructivă dar o foarte slabă interacțiune interioară, în comunitatea națională. Comune erau cauzele drumului; acțiunea a devenit foarte egoistă. Marea masă a devenit marginală. Unitatea inițială s-a pierdut pe drum repede. Pe acest drum. Neanunțat ca atare și îmbrățișat în mare grabă. O promisiune de nouă și valabilă necesitate a sfârșit într-o stare desigur nouă, dar pe treapta cea mai de jos. Revoluția născută din setea de libertate se transforma într-o revoluție cinică.
Privatizarea a fost o teză de la bun început, dar nicicând o temă. Tema era să nu se piardă nimic din ceea ce putea supraviețui cât se poate de normal și rezonabil. Teza era agresivă: „faceți piețe, nu economie”. Piețe noi, se înțelege. Cele vechi, lăsați-le. Se vor ocupa alții de ele. Legitimitatea transformării/reformei/privatizării de o parte, existența de fapt, de altă parte.
Cine s-a mai îngrijit ca cele două să fie împreună? Mai rău, am abandonat în mare măsură ceea ce exista și constituia o dovadă inatacabilă a conștiinței de sine, a capacității de a juca un rol prin noi înșine. Aveam exact ce e mai important: o largă elită profesională. În ciuda, sau poate tocmai datorită opresiunii, a lipsei de libertate și a impunerii ca normă a lașității împotriva demnității, mintea românească era atunci la mare înălțime. În momentul victoriei din decembrie 1989, profesorii, oamenii științei, inginerii, medicii, arhitecții, artiștii, scriitorii, filosofii și lingviștii, tehnicienii și muncitorii de înaltă calificare, cu aptitudinile solid dobândite prin cunoaștere și cert talent, se găseau la nivel european. Adesea, la cel mai înalt nivel. Ceea ce a urmat a fost, în acest domeniu fundamental, o destrămare iar nu o desfășurare. Un fel de atentat reușit, anonim și confuz, la adresa capacității de creație a comunității naționale. Am înregistrat diluarea și degradarea calității învățământului într-o măsură cu mult mai mare decât reconstrucția lui în termeni aducerii sale la exigențele saltului științific și tehnologic înregistrat în Occident în vremea opacității ceaușiste. Ceea ce putea fi temelia reconstrucției a devenit un slogan politic, ”supărător de formal” cum ar zice Noica. Să vorbim deschis despre toate aceste realități. A vorbi, repară. Totul contează și nimic nu trebuie cu adevărat să fie uitat.
Să observăm cu deplină sinceritate cum s-a ajuns să fim un popor al unei îndoieli sistematice: ”nu avem nicio șansă să ne fie bine în țara asta!” Adică în țara noastră. Ne trebuie neapărat o autocritică prin viziune, un autoportret prin acțiune. De la o emoție a disperării la o mișcare de autodepășire. Dimpotrivă, asistăm în continuare la un fel de revoltă resemnată. Adică o absurditate. Problema nu mai e să răsturnăm, ci să creăm. Nu, nu putem pieri și nu suntem condamnați. E mai bună acum o profundă reașezare a României decât o revenire la ceea ce era deja o neîmplinire. Să nu mai auzim: ”Hai să fim realiști!”. Să fim îndrăzneți, inteligenți, responsabili. Să fim patrioți. Cei care au fost judecați ieri, sau care nu au fost dar trebuiau să fie, să nu mai facă legea azi. Vorbim de judecată morală, aceea care e limpede în conștiința poporului dar a fost absentă în acest lung drum politic de la dictatură la democrație. Problema nu mai e doar să răsturnăm ceea ce ne-a împiedicat să reușim, ci să creăm. Nu vom reuși o nouă Românie cu uneltele vechi, tocite și năclăite ale politicii ultimilor ani. Cu oameni la vârf hiper promovați și gregari. Cu aceeași anti-meritocratică super promovare ”pe linie de partid”. E cu atât mai grav cu cât sub comunism, deși ”promovarea pe linie de partid”era asumată oficial, cu totul mai corectă era promovarea profesională în funcții de conducere tehnică sau administrativă.
În ultimele zile, sub presiunea unor lipsuri de echipamente medicale și a celor asociate nevoilor combaterii epidemiei, în țările occidentale dezvoltate se vorbește intens despre suveranitate: economică, informatică, agricolă. În Marea Britanie, această suveranitate a constituit chiar argumentul esențial în reușita Brexitului. Zilele trecute, în Franța, suveranitatea industrială este o temă politică centrală. Cât despre Statele Unite, întreaga politică a președintelui Trump este orientată prin cheia suveranității. Fernand Braudel, cred cel mai important istoric în cercetarea istoriei economiei lumii, susține că la originea dereglărilor care au dus de-a lungul timpului la îndelungate și severe crize este uitarea relației organice dintre ofertă și cerere. ”Nu se descoperă oare brusc faptul că omul, înainte de a fi consumator trebuie să fie producător?” se întreba Paul Fabra interpretându-l pe Braudel. Asta în 1985. Acum, 35 de ani mai târziu, redescoperim exact aceeași lege economică. Urmare a pandemiei de coronavirus guvernele își asumă puteri mult sporite. Cu siguranță ne îndreptăm spre creșterea rolului statului, întărirea fundamentelor sale. Este o schimbare radicală și cu efecte permanente, se arată într-un recent articol din The Economist Este în același timp o reală oportunitate. Îndeosebi pentru statele, precum România, care au un mare deficit de producție națională industrială cu valoare adăugată superioară. Este momentul ideal pentru a lăsa deoparte alte calcule restrictiv financiare în favoarea declanșării unui bine elaborat proiect de dezvoltare industrială prin vaste șantiere de modernizare energetică și de infrastructură. E vorba de trecerea la utilizarea unor mari și noi resurse financiare pentru dezvoltare, pentru creșterea semnificativă a valorii adăugate în economia țării. Dacă vom rămâne cu aceeași neîncredere în capacitatea noastră de a lucra eficient, pretinzând că ”orice ar fi noi tot nu suntem în stare să lucrăm disciplinat”, vom rata desigur șansa acestui moment. Să observăm că acum 30 de ani, în momentul Revoluției, am plecat de la o mică datorie publică, acumulată tocmai în anii de gravă stagnare 1981-1989, pentru a atinge un nivel mult mai ridicat, însă în continuare cu slabă infrastructură și puțină calitate în valorea adăugată. Atunci când există o puternică voință politică întemeiată pe viziune și înaltă expertiză lucrurile se mișcă rapid. Succesul nesperat este și în politică, probabil mai mult decât în alt domeniu, rezultatul viziunii și curajului. Cu o nesfârșită îndoială, deghizată în prudență rațională, vom fi în continuare doar ceea ce suntem și nicicând ceea ce ne dorim atât de mult să fim.
Cand e vorba de dosarul loviturii de stat din 89 nu se gasesc dovezi ??,scoateti benzile inregistrate de la TVR si aveti dovezile cu cei care au tradat si au distrus ROMANIA .
Cei care azi nu lasa sa se judece dosarul sunt complicii criminalilor din 89 ,daca puneti lista celor cu pensii speciale peste lista celor vinovati de lovitura de stat gasiti comlicii .
Cardasia ,OMERTA a devenit legea de baza in Romania .
In afara faptului ca se pare ca javra kgb-ista ti-a transmis „virusul” cu repetarea ca un papagal a cuvintului „revolutie” (o continua incercare abjecta de spalare de creiere si justificare a unor crime nepedepsite), restul e gargara ieftina, „filozofie” de Parcul Cismigiu, „Coltul sahistilor” ! Mai bine pune mina pe telefon si anunta ambasada URSS „cine sintem si ce vrem” !
Un talmes balmes, O tabula rasa, O gramada de…vorbe, Hai sa vorbim discutii si Forme fara fond, O „constructie” ideatica fesenista, care nu se aseaza pe nimic, gen Stancov cu „sa rupem pisica-n doua”, va amintiti, da, si toti ceilalti din scoala kgb de la Bacau. Domnule Roman, ce vrei domnule sa spui in polologhia de mai sus ! Doamne Dumnezeule…?! „Remarc” doar privirea cu subainteles a sacalului Adrian Ursu indreptata asupra ta, care abia astepta mult iubita si visata „libertate” pentru a interpreta „aria calomniei, haosului si dezordinii nationale” dupa propria ambitie uriasa de a parveni calcand pe „cadavrele” naivilor si credulilor Revolutiei Romane, printre care ma enumera si eu. Ce canalie periculoasa si fara scrupule…?!
Placa nu se munceste s-a erodat. Super/hipermarketurile insumeaza zeci de mii de angajati si comercializeaza de la N producatori, de la lapte, oua, carne de pui, la rosii pt care exista transportatori. Ca sa fie benzina mai lucreaza si rafinariile, cate or fi, ca sa fie apa la robine si electricitate, mai lucreza, deci tara nu este blocata decat aparent. Unii au organizat teleconferite, cu zeci de mii de auditori, parca este chiar un proiect de consultanta in afaceri care s-a sau se deruleaza. Elevii si studentii au fost sau sunt intr-o forma noua de invatamant la distanta. Esentialul acestei periode a fost cresterea creativitatii fie umoristice fie in comunicare, a dezvoltarii sentimentului de grija fata de parinti/bunici, intelegerea ca sufletul este mai important decat banul, pt ca degeaba il ai daca nu poti sa-l ”toci” in mall sau cazinouri, masini, ca lipsa de miscare trebuie sa stimuleze cumpatarea, pt a nu fi nevoit sa apelezi la serviciile medicale pt ca poate sa-ti fie fatal mergi pt fiere si te incarci cu un Covid de nu-l poti duce in spate, dar in mormant da. In mare este o perioada de regasire interioara si de constientizarea frumusetii naturii de la floare din ghiveci la cea de pe strada…Nu avem nevoie de TOV Roman ca sa gandim si noi avem cel putin un neuron…
cat tupeu pe aceasta secatura care numea ceea ce s-a construit cu eforturi,chin,lipsuri, UN MORMAN DE FIARE VECHI !!ce ai facut tu newlander in Romanaia ? ai tradat ,ai vandut ,ai distrus si minti cu NERUSINARE specufica etniei ! ce va canta tac,tu venit cu divizia Tudor Vladimirescu in tara ? la vioara ? si ,,voi,,dansati,, ?
TOT latri ca ce se vorbeste in tari din IOROPA.
Se vorbeste tot de latrai ca tine cu diferenta ca astia nu si-au consoderat industria morman de fiare vechi
La noi industria, in general chimica IEREA din INOX.
Ce titlu maret,caraghios la maculatura de sub el.
Mă așteptam ca domnul Roman să se plaseze dumnealui, însuși, în această istorie a nedevenirii noastre din ultimii treizeci de ani. Faptul că nu-l regăsesc, mă face să cred că acest eseu este, de fapt, un autorechizitoriu. Pot să-l judec. Pot să-l și condamn. Dar din bun-simț n-o voi face.
Ma frate tu te auzi ce spui: ”Comune erau cauzele drumului”.
Chiar nu ti-e v rusine sa debitezi asemenea CIOFLINGARII METAFORICE.
DUPÃ.,30Ani V-ATI TREZIT?ACUMA?TOTI IN DECEMBR.89ATI SAVURAT .,ASA ZISÃ REVOLUTIE.DAR CU CE URMÃRI?CU CE?VEDETI ACUMW ,CEL PUTIN ÃSTI CARE ATI TRÃIT ,EVENIMENTELE.TOT BORFASI,GUNOAIELE AU RÃMAS ,LA .,MIERE.ROMÂNU ESTE FOARTE USOR DE MANIPULAT.NICI,ULTIMUL ,ROM,DIN ACEASTÃ TARÃ NU SE LASÃ MANIPULAT ATÎT DE USOR.AM DAT EXEMPLU,ROM,?DE CE?PAI ,VEDETI ,CA ROMÂNU .,NU ,ÎI NIMENI ATÎT USOR DE MANIPULAT,DE CE?LIPSÃ.,CULTURÃ,DA CULTURÃ.ÎMI ASUM CE SPUN.IAU ,DIN ZBOR ,SI ADULMECÃ,TOATE ,NEADEVÃRURILE,DE CE?PENTRU LIPSA DE BANI,PÃPICÃ,SI .,NEEDUCATIE.ROMÂNU,DACÃ.,ÎI DAI O COAJÃ ,MERGE TÎRÎS GRÃBIT,DAR NU TOTI.NUMAI ÃI CARE NU AU ,TANGENTÃ CU ,SCOALA,EDUCATIA,SI CARE SÎNT SI CU BUN SIMT.
S-a dovedit ca drumul era o necesitate,devenita apodictica adica absoluta,pt.ca asa te indemnau stapanii!La „noapte”sa facem „capitalismul”,capitalism facut in sute de ani cu tot ce a insemnat-rev.industriala,istorie,demulte ori sangeroasa,colonizare, jaf,rafuiala si concurenta,colonizare si multe altele-imperialism,monopoluri pt.a se ajunge la „prosperitatea”marilor puteri.
„Privatizarea a fost o teză de la bun început, dar nicicând o temă. Tema era să nu se piardă nimic din ceea ce putea supraviețui cât se poate de normal și rezonabil. Teza era agresivă: „faceți piețe, nu economie””-Pai se pare ca desi privatizarea era o „teza”,se suprapune peste „tema” coincizand in AGRESIVITATEA LOR” .CINE V-a zis ,grupului ce ati luat puterea ILEGITIM,nu pe cale legala sa „faceți piețe, nu economie”?Ca dovada de ilegimitate este demonstrarea faptului ca Ro nu are piete si nu poate avea fara economie!Cand eu,jurist fiind sunt pus sa fac pe doctorul,normal ca omor pacientul!Asa si cu individul student prin Franta, pus de cercuri sa distruga.Vorbeste de fiinta, de devenire,de Noica, acest paloma blanca al impulsului dat inconstientelor muncitoare de la APACA si mai zice o cuvantare acum „filozofica”placuta urechilor Washington Post!.Revine mereu paloma blanca criticand ca noi nu suntem ordonati si disciplinati:nu stam destul de ascultatori si in randuri la a admite ce a facut „regimul”palomei blanca si face acum,in culmea neoliberalismului? Mai mmurmura cineva in front,ici colo mai scanceste cineva?Ce vrea paloma?”producție națională industrială cu valoare adăugată superioară. Este momentul ideal pentru a lăsa deoparte alte calcule restrictiv financiare în favoarea declanșării unui bine elaborat proiect de dezvoltare industrială prin vaste șantiere de modernizare energetică și de infrastructură”-NENEA,”FIINTA”asta,fantome descarnate de la UE ,sunt trimise aici,corbii negrii,vopsiti candva in „palome”.
brucan si roman… petrica , inca traim cei care intelegeam evenimemtele din 1989. Ceea ce faci tu acum, barcile in care te dai, reprezinta dispretul fata de cei care au murit si nu numai. Ai pus bazele distrugerii Romaniei! Retrage-te si mai multa decenta! Decenta linistii, astfel incit sa nu ne provoci memoria.
”Comandamentul rațiunii nu e: lasă ca lucrurile să fie, ci este: fă astfel încât lucrurile să fie”. Cu tot respectul pentru Noica, mintea e pentru a explora. Cel care viseaza si pune tinte in viitor e sufeltul. Ratiunea, mintea (vine de la a minti) te pacaleste. Nu mintea lipseste ci sufletul care stie cu mult inaintea mintii ceea ce exista. Succes!
citez;
„Carențele lumii românești par exasperant de înrădăcinate”
sa-i aducem aminte distinsului munca depusa de tatal sau cu privire la distrugerea fiintarii neamului romanesc, munca continuata de fiu incepind cu decembrie 1989? sa ne reamintim deci cum alogenii kominternisti au exterminat spiritualitatea romaneasca dupa cel de al doilea razboi mondial? prea mare larghetea morala pe care ti-o permiti, petrica!
S-a gasit cine sa vorbeasca de revolutie. Comunistul asta chiar nu stie ca Marea Adunare Nationala ceruta de Ceausescu era singura care potrivit legii putea sa-l traga la raspundere pe Ceausescu? Si Petre Roman e comunist, deci stie. De ce face pe prostul? Mai vrea un FSN acum dupa virus? Ne pune el iarasi economia pe „drumul cel bun”, ca data trecuta?
Aiurea! Ce treaba a avut Petrica cu comunismul? De securitate ai auzit?
A băgat și asta capul în poză!Dacă se limita să spună ce știe mai bine ,adică :cu-cu,cu-cu, era mai câștigat!În orice caz,apreciez comentariile,românii nu mai pot fi păcăliți de cominternistii de vită-nouă!
Credeti ca il chinuia talentul,sau simtea ca are „o datorie”?:)))Sa nu ne lipseasca opinia tzutzerului…
Parerea mea e sa nu ucidem mesajul odata cu mesagerul non grsta. Personajul nu mai conteaza azi, ne-am lamurit, dar ceea ce articuleaza in cele din urma, cateva observatii/concluzii, este valid..
Intradevar, putea sa ne scuteasca de introducerea chinuita, lunga si stufoasa, cu pretentii filosofice dar greu inteligibila, poate rezultata din reflectii si vagi remuscari ulterioare, si sa ne lase doar ultimele paragrafe de la „Privatizarea a fost o teza de la bun inceput…”
Din punctul meu de vedere, ne aflam la o cruce de drumuri, intr-un moment nebulos, de haos in lume, din care este imposibil sa vedem limpede incotro ne indreptam. Totul depinde de o multime de variabile si necunoscute.
Ca sa inchei optimist as spune ca ne aflam intr-un punct de unde totul poate fi posibil pt cei intelepti, curajosi, vizionari si neaparat cu vointa de bine, nu cu ticalosie.
Dar ma tem ca insinte sa fie mai bine, va fi mult mai rau, cum zice o vorba…
Ma uit la poza si vad multi creti cu ten masliniu .
Acest individ educat din tata in fiu si nasit de Iliescu ca sa fie adevarata bomba ( vezi povestea lor cu teroristi), adica conserva neocominternista bolshevica pentru spolierea natiei in folosul ocultei, are foarte mult tupeu, de care astia nu duc lipsa, ca fara ei nu se poate face ceva in lume (politica de paraziti adevarati activati de NKVD la moment, fiind de mult inregimentati de Secu in statul paralel, asa cum preconiza Kerenski). Ar fi trebuit sa explice macar cum o tara unica in lume, fara datorii financiare, si mai mult cu bani de primit, a ajuns fara bani, cu moneda devalorizata mai rau ca tari in razboi, vezi Afganistan, si economia pusa pe butuci, pentru ca BNR, a refuzat sa mai functioneze ciclul normal manufacturier de creditare a fabriciilor si uzinelor tarii, si pe care le vindea pe $1. Daca ar fi onesti, ca sunt mai multi ca ei, ar trebui ca minima decenta pentru popor,sa isi faca mea culta pentru viata dusa ca paraziti de elite comuniste. Mai mult, daca mai au constinta si onoare (cum de ex.Japonezii au onoarea lor), sa isi faca harakiri. Parazitii acestia cu salarii si pensii nesimtite, nu mai spunem de asa zisi revolutionari la furat pe la casele lui Ceasca, ar trebui sa fie pusi linga Dragnea cel putin, pentru ca la Tirgoviste nu mai este voie, conform politicaly correct, si legilor antinationale promovate de oculta lor.
O zi buna.
Con
P.S.Venind si parasutati din Est cu scop de expansiune, cu o istorie obscura, chiar omorindu-se intre ei ca pe vremea tatucului Stalin, sufera si acum de sindromul Stockholm si raspindesc si acum etichete de legionari verzi, (sau Golani) ca vezi doamne numai legionarii rosii sunt mai buni. Stalin fiind vizionar, pentru specimene ca ei a creat republica cu capitala Birobijan, ca sa se simta si ei acasa la ei. Mare tupeu cu cele afirmate de el mai sus, dupa ce ai aruncat la fier vechi tot ce au creat si construit cu sacrificii romanii. Probabil si acum asteapta sa vina rusii, ca la loavitura de stat…
E o mica problema in ce spuneti dumneavoastra!
Acum 30 de ani , chiar daca unii erau de-ai vestului sau altii de-ai estului, acoperiti sau descoperiti, adormiti sau treziti, in cea mai mare parte erati oameni scoliti, bine instruiti.
Cu cine credeti dumneavoastra ca resetezi o natiune acum?
Cu un dulap,cu Saorban cu Veorica, cu un Ciolac, cu Bisisica , cu Saltelista, cu Batistuta , cu FiRea, cu tot ghiveciul asta incompetent credeti ca se poate face ceva!
In ’90 aveai totusi poporul instruit in proportie covarsitoare, acum in proportie covorsitoare e neinstruit, ai procente mari de abandon scolar, analfabeti funcionali !
Atunci aveam un morman de fiare vechi , acum avem green field ,atunci aveam flota , acum avem blue feeld ( traim rusinea de a importa peste oceanic)!
Industria romana era un morman de fiare vechi ,iar dupa schimbarile climatice intradevar iarna nu-i ca vara …e aproape ca primavara!
Socialismul democrat luminat e provaduit de capitalisti sadea!
De ce domanule Roman la unguri, sirbi, cehi , slovaci sau poloni nu s-a intamplat ce s-a intamplat la noi!
Cat la suta din popor credeti ca intelege ce scrieti dumneavoastra ! In cel mai fericit caz 15%-20% !
In ’88-’89 a fost un moment istoric prin caderea URSS-ului si pactului de la Varsovia,cu tot glasnostul zi perestroika de rigoare, acum cred ca urmeaza un nou pas istoric !
Dar cine sa-l inteleaga si sa aplice ce trebuie!
In ’90 l-ati inteles, aveati pregatire ,dar au primat interese personale , de grup ,de propasire , oricum nu un interes national ,patriotic!Cam asta ne-a diferentiat de cei mai la vest decat noi!
Cine dezvolta ce spuneti dumneavoastra,,! Clasa politica de acum! Sa fim seriosi !
Ce se intampla acum e si rodul muncii dumneavoastra, dus mai departe si de altii …pana s-a anuns la apoteoticul nimic bine facut!
Vin vremuri fantastice !Totul va fi bine!
M-au interesat la fel de mai mult comentariile ca materialul. Nu de alta dar confirmă măcar o mare parte a acestuia. De unde Doamne atâta ură????? Să fie cumva „musca de pe căciula fiecăruia??????
@cane pechi-nezu, numai javrele iarta spitzul dat in bot de BETZIVUL DRUMULUI, in amintirea vreunui os primit
Tu esti cumva profitoru lovilutiei? Cretzule!
Am vazut recent cu ochii de acuma scenete din zilele REVOLUTIEI.
Excluzand MORTII REVOLUTIEI, adica TRAGICII ASASINATI,toata CIULAMAUA e de un penibil grotesc
fă astfel încât lucrurile să fie o grămadă de fiare vechi. Zis şi făcut, tac-tu se zbenguie mândru în cazanul cu smoală, lepădătură cu suflet pocit!
Ce tot il prezentati pe Petrica cel Hot fara de gat si minte care ne spunea ca Industria Romaneasca era un morman de fier vechi. Licheaua a contribuit din plin la Subminarea Economiei Nationale. Doar pe baza de Corona Virus nu sau apucat jegosii sa darame Masini Grele ca restul celorlalte 2000 de fabrici normal ca au devenit mormane de fier daca le darami. Tot Petrica cel Tradator ne spunea ca Sistemele de Irigatii sunt scumpe prea costisitoare nu trebuie neaparat sa producem grau ca noi Romanii cei prosti il putem importa ca este mai IEFTIN asa !!! Ei bine tocmai acesti Jegosi si Calici cu multe bale in coltul gurii au pensii speciale avand meritul de a fi facut Romania praf dupa 30 de ani de jaf.
Dovada ca suntem incapabili sa analizam calitatea unei idei este data de tensiunea comentariilor de pana acum. Cred ca nici cei care si-au asternut gandurile nu au inteles ce vrea sa spuna autorul, pentru ca le repugna persoana, dar nici autorul nu intelege ca adevarul nu poate fi spus de oricine, adica si de cel care si-a pierdut credibilitatea. Suntem o natiune de impulsivi, stim numai de frica, dezaprobam efortul si disciplina, apreciem succesele nemeritate si-i uram pe conationalii care reusesc. Din amestecul indivizilor de azi greu sa iasa cantitatea care sa schimbe calitatea. Chiar daca mesajul poate fi luat in seama, din cauza mesagerului energiile se vor consuma pentru a distruge, a respinge, a fi contra. Domnul Roman s-a ocupat cu politica dar nu intelege ca asta s-a terminat pentru el.
Tu sa taci ” popor ales „! Ti-ai batut joc de poporul asta, iar acum, in loc sa lasi lumea sa te uite, iesi ca sarpele la drum. Ar trebui sa zaci in puscarie pentru faradelegile comise si tu si Iliescu si ceilalti ” emanati „.
pare ca lumea nu stie ce au spus kominternistii: „dupa noi, venim tot noi!”
Pana „claditi” „specialistii” care sa injghebe vre-o fabricuta competitiva… viitoru’ e pe copca demult. Hei-ruup cine poate… nu scriem ca sa vorbem… Nici muncitori necalificati nu prea mai aveti de unde.., daca va bazati pe natalitatea viitoare.., se pare ca s-au facut niste vaccinuri occidentale anti… in trecut de pe cand erau pe bancile scolii… Nu va ajuta nici cei pe care i-ati furat si trimis aiurea la munca p’afara… pana nu cad de la butoane demolatorii… n-o sa vedeti elan… Unii spera ca vor ridica din feciori si nepoti „o noua clasa politica” care va asigura bunastare si dezvoltare generala… sunt naivi. Iar cu voturile numarate de servicii militare … nu crede nimeni in alegeri libere. Rezultatele votului trebuie afisate public, la loc vizibil la, pentru fiecare locatie unde s-a votat, imediat dupa ce s-au numarat voturile exprimate de alegatori care au votat la respectiva locatie…- semnate si parafate de cei care au numarat – Publicarea rezultatelor la adresa fiecarei sectii /locatii unde s-a votat trebuie realizata inainte de a trimite orice informatie mai departe spre centralizare, altfel nu crede nimeni in centralizatoarele de voturi si birouri ielectoralicesti… Daca oamenii vor avea incredere in cei pe care i-au votat… se discuta… Pana atunci…, aveti grija ca nu se ancheteaza fraudele adevarate si lumea stie asta… Cred ca unora le tremura rau izmenele numai cand isi imagineaza ca in Romania s-ar putea vota liber… Si nu mai face eforturi inutile…, competenta celor de dupa 1990 e dovedita…, se vede clar in jurul nostru, oriunde privim.
Focarul de infectie politica propagat de catre conspiratorii din 1989 s-a amplificat la nivel de epidemie. Respectivii revolutionari ar fi trebuit aliniati la Targoviste sau la Jilava, dar destinul a fost favorabil lichelelor… Armata ca si populatia Romaniei au fost efectiv manipulate, trădate, batjocorite de o retea de ofiteri superiori, agenti ai unor puteri imperiale. La fel ca in fatidicul moment istoric al trădarii din aug 1944, militarii români au fost împiedicați de falsi conducători, să își îndeplinească jurământul fata de Patrie si Natiune. De 3 decenii Armata, Serviciile , Partidele,Guvernele de mercenari sunt niste fantome plutocratice care paraziteaza economia de consum a ROMÂNIEI bazata pe imprumuturi si importuri. Fara lideri responsabili; fara rezerve de oameni calificati; fara scoli, fara spirit de solidaritate nationala; fara o doctrină economica si politica națională. In Romania se aplica doar planurile trasate de servicii secrete si speculantii capitalismului extractiv. Devenirea intru fiinta nu se suprapune cu perestroika dictata de puterile globale sau cu tradarea unei natiuni de catre « minoritatile active ».
Nu de treizeci de ani ci de vreo saptezeci de ani formele insirate de tine sunt strunite ferm de securitate. In fruntea guvernului actual a fost plasat un plod de securist. Si acest guvern lucreaza pentru romanii securisti si nu pentru romanii de rand.
Domnule Petre Roman invocarea la “proces” de către N. Ceaușescu a Marii Adunări Naționale nu este deloc un reflex de dictator ci de democrat, de cunoscător al Constituției României în vigoare la acea dată. El nu s-a revendicat prin acea cerință în apararea sa, ca Secretarul General al PCR, ci ca Președintele României. Era conștient ce-l așteaptă, era la vârf și vazuse și facuse multe în anii 50, dar nu și-a pierdut luciditatea, știa bine Constituția și legile țării, ceea cei de azi mai puțin. Cei care l-au arestat pe Ghorbaciov nu au avut susținere la vârf la partea majoritară a celor ce-l voiau schimbat. Am vazut pe unul din aceștia membru ceva Birou politic executiv, sau ce era atunci, care a declarat că nu putea susține pe cine încalcă Condtituția. Se putea, zicea acesta, convoca Biroul apolitic și prin vot schimbare lui. Iată cum încălcarea Constituției nesancționată atunci la noi a dus azi la interpretarea ei după cum îl tăia capul pe domnul Băsescu, sau cum o înclacă primitiv domnul președinte Iohannis.
@Nora tarnea : o ruda de a mea te divinizeaza,de cand ai aparut pe forum,te-am urmarit constant !Azi,iti pot spune ca nu este „ura’fata de puslamaua cominternista,(in 90 eram orbi,dar liberi:)),este „scarba” 100% ca nu mai scapam!Ca si fata de toata clica Iliesciana comuisto- cominternisto-brucanista,pana a venit Sekuritatea la butoane si a facut „dreptate”!
Dar pana azi prefer un securist,dintr-un sat din Baragan,unui pui de cominternist nenorocit,nascut prin Spania,cu sarcina transmisa de famiglia fostilot teroristi antițaristi si anticrestini din Bund de a face Revolutia „Scoala-te tu,sa ma pun eu”!!
„O destramare iar nu o desfasurare” Ai fost combustibil al acestei „destramari” ! Te roade VINA Petre ! Incerci sa te dezvinovatesti si arunci pe romani ! Puslama !
Confuzie grosiera intre Fiinta/Esenta si existenta, adica intre a fi si a deveni.Autorul s-a inscris si participat decisiv intr-o dinamica ce ne-a adus la realitatea mizerabila actuala, la Statul de drept securist.
Locul lui Petrica ar fi trebuit sa fie in alta parte dar securitatea a avut mereu grija de el pentru serviciile pe care i le-a facut in primii ani ’90. E o parere personala.
In perioada martie-iunie 1995 la Snagov a avut loc,ca la piata,impartirea economiei romane intre clanurile securiste,urmata de semnarea Acordului de la Snagov din 21 iunie 1995!Prim-ministru era Vacaroiu,presedinte, Iliescu!
Stiu un caz :un colonel DIE aflat intr-o firma de comert exterior pana in 1989 s-a trezit asociat intr-o firma minuscula,privatizata la repezeala,cu un profesor universitar, acoperit si turnator!
La bucata ,intreprindere cu intreprindere, au fost impartite intre oamenii Sekuritatii Victorioase!
Ce vreti mai mult Realitatea lui Rares Revolutionarul,avea aseara invitat pe Miron Mitrea Redivivus,din ordin bineinteles!
Nimic nu se pierde,totul se transforma!