O reacție balcanică la ”colonialismul” vestic și corupția autohtonă

”El va juca în curând un rol important în politică. Ori va fi premier, ori va fi asasinat”, spunea, în 2011, un înalt oficial european despre Albin Kurti, liderul mișcării politice kosovare Autodeterminarea. Pe atunci, Kurti era numit ”Che Guevara din Kosovo”. Albin Kurti nu a fost asasinat și acum este la un pas să devină premier, însă a pierdut din aura de Che Guevara.

În 2011, Autodetermionarea era o mișcare radicală de stânga, iar Albin Kuri, care avea atunci 36 de ani, era revoltat că SUA trateaza Kosovo de pe poziția de ”putere colonială”, că ONU nu face decât să cheltuiască fonduri importante finanțând circa 3.000 de ONG-uri care se ocupau de așa-zisa ”nation building” în Kosovo, în timp ce corupția înflorea la Pristina. Când liderii politici kosovari de atunci (aceiași de acum) catalogau mișcarea sa ca fiind extremistă, Kurti se apăra și spunea: „Când extrema devine normalitate, atunci normalitatea pare extremă”.

Albin Kurti mai spunea, în 2011, că politicienii kosovari sunt niște marionate ale Vestului al căror scop este îmbogățirea. Vorbea în primul rand despre premierul de atunci, Hashim Thaci (începand din 2016 el este președintele Kosovo), un personaj suspectat la acea vreme de trafic cu organe umane și grave acte de corupție. Kurti era revoltat, în 2011, că ambasadorul SUA la Pristina, Christopher Dell (poreclit Zeus in Kosovo) statea pe treptele parlamentului și îi trimitea indicații prin telefon politicianului favorit al Washingtonului pentru funcția de președinte al Kosovo.

Acum, Albin Kurti și partidul său, Autodeterminarea, sunt la un pas de preluarea guvernării. Se întâmplă în urma unei crize provocate de una dintre aberațiile vieții politice kosovare – numirea în fruntea guvernului a lui Ramush Haradinaj, fost lider al UCK acuzat și judecat de două ori pentru crime de razboi, achitat de doua ori și apoi investigat din nou de Curtea de la Haga, în 2019. Haradinaj a ales să demisioneze, iar asta a îndreptat Kosovo către alegeri anticipate, câstigate de partidul Autodeterminarea.

Marea diferență dintre Albin Kurti și majoritatea liderilor politici din Kosvo este că nu au mâinile pătate cu sânge, apreciază analiștii politici de la Belgrad. ”Nu are mâinile pătate cu sange, precum predecesorii săi, care au luat parte la război, și nu este corupt”, apreciază jurnalistul sârb Milivoje Mihajlovic, citat de Politico.eu.

”De la un regim opresiv am trecut la haos. Am avut o privatizare brutală. Ne-au spus că piața liberă înseamnă oportunități pentru toți. Că aceasta este libertatea”, spune Kurti pentru Politico.eu. Însă politicianul care se pregătește să devină premier a arătat că privatizarea din Kosovo i-a îmbogățit doar pe câțiva lideri, în timp ce pe ceilalți kosovari i-a alungat de acasă.Albin Kurti și simpatizanții săi, în special kosovarii tineri, mai puțin marcați de războiul din 1998-1999, consideră că un obiectiv major al guvernării trebuie să fie combaterea corupției, motiv pentru care Kurti vrea să facă din procurorul general de la Pristina o vedetă națională.

Va aduce o schimbare majoră un guven condus de Albin Kurti?

Da, scriu Politico, alături de France 24, Balkan Insight și alte publicații. Însă nu în sensul în care lăsa să se spere Kurti în 2011. El însuși arată că mișcarea sa a trecut de la o ideologie radicală de stânga către una social-democrată. Autoderminarea și-a mai îndulcit tonul din 2011, când dorea să nu mai vadă cum șefii misiunii ONU și sefii misiunii EULEX sau ambasada SUA dictează în politica kosovară, care nu mai doreau să vadă cum o mână de kosovari devin adevărați vechili în țara lor, dependenți de veniturile de circa 40 de ori mai mari de care beneficiau ca angajați ai misiunilor internaționale. Desigur Kurti mai declară și acum: ”Guvernele anterioare au fost caracterizate de o atitudine de servilism, pentru că aveam oficiali corupți și lideri de partide care doreau să-i satisfacă pe toți oficialii internaționali în schimbul imunității lor în fața acțiunilor penale pentru averea dobândită ilegal”.

Acum, Autoderminarea este considerat un partid mai degrabă de extremă-dreapta decât social-democrat. Albin Kurti este un naționalist albanez. ”Vrem ca Kosovo să aibă dreptul de a se uni cu Albania. Însă nu vom începe un al treilea război balcanic pentru asta”, a spus Kurti pentru France 24. Pentru el, liderii politici precum președintele Hashim Thaci sunt cei care au vrut să elimine identitatea albaneză din Kosovo, acționând ca niște trădători și marionete ale puterilor straine. Kurti este un naționalist care își dorește unificarea Albaniei cu Kosovo și consideră că acest lucru nu se poate întâmpla în UE. ”Nu pot spune că unificarea poate avea loc în UE. În UE ne vom alătura danezilor, austriecilor și spaniolilor. Unificarea însă trebuie să aibă loc aici”, spune Kurt. El  a declarat că va respecta simbolurile naționale kosovare ca premier, însă că la întâlnirile oficiale nu se va ști de care parte va sta steagul național albanez. ”Nu vom avea întâlniri cu Albania pentru oportunități foto, ci pentru implementarea unei piețe comune, a unui registru comun al comerțului, pentru comisii interguvernamentale pentru politică externă și altele”.

Viziunea panalbaneză a lui Kurti au dus la un conflict cu premierul Albaniei, Edi Rama, extrem de nemulțumit că partidul Autodeterminarea și-a deschis un birou chiar în Albania, în căutare de adepți pentru proiectul unificării.

O asemenea orientare face din Albin Kurti un partener de dialog aproape imposibil pentru Belgrad.  Kurti respinge total ideea de a discuta cu comunitatea sârbă din Kosovo doar prin intermediul Serbiei. ”Kosovo nu este o problemă a cărei soluție să includă și Serbia. Kosovo are o problema care se numește Serbia”, a spus Kurti pentru Politico.eu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

1 Comentariu

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.