Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, anticipează pentru acest an o creştere economică de -1%, urmând ca în 2011 să se ajungă la un salt de +2,5% faţă de valoarea PIB din 2010.
Înainte ca Guvernul să recunoască starea deplorabilă în care se află bugetul, analiştii economici apreciau că, anul acesta, PIB va creşte cu până la un procent. Se anticipa că motorul economiei va fi cu siguranţă cererea internă. Situaţia s-a schimbat, iar incertitudinile plutesc în aer.
„Dacă se vor reduce salariile şi pensiile, iar programul propus de Executiv va avea rezultatul scontat, riscul să avem nevoie şi de creştere de taxe ulterior este mic. Pe de altă parte, în varianta creşterii taxelor în prezent, riscul să avem nevoie şi de reduceri de salarii şi pensii ulterior este foarte mare”, apreciază Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank.
În opinia reprezentantului Raiffeisen, „în acest moment este absolut evident că, dacă nu vom lua nicio măsură, deficitul bugetar se îndreaptă spre 9-10% din PIB (circa 11-12 miliarde de euro) la sfârşitul anului 2010. Un astfel de deficit bugetar nu poate fi finanţat, mai ales în contextul actual, foarte dificil, din pieţele financiare internaţionale. Putem ajunge în situaţia în care nu vom avea bani să plătim cheltuielile curente, în primul rând cele legate de salarii şi pensii. În plus, fără măsuri drastice, datoria publică va creşte exploziv în viitor, după ce s-a dublat deja în ultimii doi ani”.
Măsurile de reducere a cheltuielilor, propuse de Guvern, par să fie asemenea unei operaţii laser pe cordul României: uşoară (poate prea uşoară?), „curată” – fără bătăile de cap ale operaţiunilor clasice de creştere a taxelor, ce ar duce la majorarea inflaţiei, şi capabilă să eludeze efectele nefaste ale mâinii tremurânde a chirurgului. Să fie oare chiar aşa? Guvernul trebuie să facă dovada că planul de măsuri de relansare economică, pe care l-a propus, chiar va da roade. Altfel, reducerea „din topor” a cheltuielilor va fi fost făcută în van. Iar o a doua curbă de sacrificiu nu va mai fi acceptată nici de către partidele politice, nici de către societatea civilă şi riscul intrării în incapacitate de plată va fi iminent. Pe principiul „operaţia reuşită, pacientul mort”.
Pe termen scurt, există două variante viabile de reducere a deficitului bugetar. Prima se referă la diminuarea cheltuielilor, mai precis a celor cu salariile şi asistenţa socială (inclusiv pensii), acestea reprezentând peste 70% din totalul bugetului României. A doua vizează creşterea substanţială a taxelor principale, TVA şi cota unică.
„Din păcate, ambele variante au efecte negative în economie şi implicit la nivel social. Reducerea salariilor şi a pensiilor va avea un impact negativ pe termen scurt asupra consumului şi creşterii economice în trimestrele următoare. Însă există speranţa, într-un astfel de scenariu, că activitatea economică s-ar putea revigora începând cu 2011. Creşterea taxelor ar putea avea însă un efect negativ asupra economiei pe termen scurt, dar şi pe termen mediu şi lung, întrucât ar afecta procesul investiţional (inclusiv investiţiile străine directe) pe termen mediu şi lung”, afirmă Ionuţ Dumitru. „În plus, nimic nu ne garantează că o creştere de taxe într-un moment de recesiune economică va conduce şi la creşterea veniturilor bugetare şi va rezolva problema bugetului. Dimpotrivă, o poate chiar agrava”, a adăugat economistul-şef al Raiffeisen Bank.
Măsurile drastice anunţate de Guvern sunt cea mai la îndemână soluţie pentru a ţine sub control o situaţie ce ameninţă să devină greu de gestionat. La scară mai mică, cam tot aşa au acţionat şi managerii companiilor private, începând din toamna lui 2008, când s-a pus problema diminuării costurilor. Este cea mai facilă abordare şi nu presupune deţinerea unui „master of business administration” ca să o aplici. Măiestria autorităţilor se va vedea din succesul sau insuccesul pe care îl vor avea în încercarea de a reduce ineficienţa cheltuirii banilor publici şi a evaziunii fiscale. Chiar dacă efectele lor benefice nu se vor vedea imediat.
„Este obligatoriu să facem progrese majore şi în aceste zone. Alte direcţii în care trebuie acţionat urgent sunt creşterea bazei de impozitare şi obţinerea de venituri la buget”, conchide Ionuţ Dumitru.
Rămâne de văzut dacă prognoza Raiffeisen Bank a fost una optimistă sau una realistă. Consumul intern va fi cu siguranţă afectat. Celălalt motor al unei economii, exporturile, nu dă semne că ar fi turat. Schimbarea destinaţiei comerţului internaţional, care în prezent adresează în proporţie covârşitoare piaţa Uniunii Europene, este un proces lent, deloc sprijinit de autorităţile române. În pofida efectelor benefice certe pentru economia naţională.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.