Istoria iese din nou la suprafață. Urmașii comunității insulei Ada Kaleh (Adakale în limba turcă) se reunesc la București pentru a-și spune povestea, la 50 de ani de la evacuarea fostului paradis exotic din Clisura Dunării. Doi ani mai târziu, Insula Ada Kaleh era scufundată definitiv sub apele crescute ale Dunării din amonte de Barajul Porțile de Fier. Întâlnirea este organizată de Institutul turc „Yunus Emre” București și are loc marți, 26 iunie, între orele 18:00 – 21:00, la Biblioteca Națională, în Sala Palimpsest, unde va fi organizată o Expoziție foto documentară precedată de o discuție la care vor participa membrii ai fostei comunități, istorici și cercetători științifici.
Cei aproape 700 de locuitori ai insulei erau, în marea lor majoritate, turci și se ocupau în special cu creșterea trandafirilor și comerțul cu produse tradiționale turcești. Turismul căpătase de asemenea amploare în ultima perioadă, datorită prețurilor scăzute la bijuterii, delicatese turcești și tutun (ca urmare a scutirii de impozite). Insula Ada Kaleh, locuită încă din antichitate, s-a aflat sute de ani sub ocupație ba otomană, ba austro-ungară. A devenit teritoriu românesc după primul război mondial și a dispărut prin scufundare după costruirea Barajului Porțile de Fier.
Istoria Insulei Ada Kaleh, aflată în zona Turnu Severin, la 3 kilometri de Orșova, s-a încheiat abrupt în urmă cu 48 de ani, sub apele Dunării. Insula a fost scufundată în anul 1970 odată cu construcția Barajului de la Porțile de Fier. Locuitorii, în jur de 680 de persoane, au fost evacuați și au avut de ales între a se stabili în Romania sau în Turcia. Astăzi întâlnim membri ai comunității Ada Kaleh în România (Orșova, Turnu Severin, Constanța, Alba Iulia, București), respectiv în Turcia (Istanbul, Edirne, Ankara, Izmir, Eskișehir).
În prima parte a întâlnirii, sub genericul Adakale între cercetare și pasiune, vor conferenția dr. Marian Țuțui, cercetător științific III la Institutul de Istoria Artei „George Oprescu”, Magda Andreescu, muzeograf la Muzeul Țăranului Român, și Carmen Mihalache, cercetător și șef de secție Documentare și valorificare la Muzeul Țăranului Român. Cea de-a doua parte a întâlnirii va fi dedicată locuitorilor insulei, invitați la o masă rotundă cu tema Adakale, o istorie personală.
Seara se va încheia cu vernisajul expoziției foto-documentare Adakale trăiește! realizată de lect.univ.dr. Silvana Rachieru de la Centrul de Studii Turce – Universitatea din București împreună cu fotojurnalistul Bogdan Cristel. Expoziția este compusă din materiale de arhivă aparținând membrilor comunității Ada Kaleh din Istanbul și Edirne și din fotografii ale acestora realizate de foto-jurnalistul Bogdan Cristel, în 2014. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București, Bogdan Cristel este fotograf profesionist din 1992, lucrând peste 20 de ani la Agenția internatională de presă Reuters. Timp de o săptămână, între 12 și 19 octombrie 2014 s-a întâlnit la Istanbul și Edirne cu familiile din comunitate.
Evenimentul dedicat memoriei Insulei Ada Kaleh este organizat de Institutul Yunus Emre București împreună cu Centrul de Studii Turce – Facultatea de Istorie, Universitatea din București și cu sprijinul Ambasadei Republicii Turcia și al Comisiei de Tineret din cadrul UDTR Filiala București. Realizatorii evenimentului sunt Silvana Rachieru, Bogdan Cristel & Costin Zamfir (documentare, texte și concept). Fotografiile și editarea grafică a fotografiilor de arhivă îi aparțin lui Bogdan Cristel. Expoziția va putea fi vizitată timp de două săptămâni.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.