Prin expoziţii…

Buchetul de flori în pictura românească, la Muzeul Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni organizează în colaborare cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România, joi, 4 iunie, ora 18.00, vernisajul expoziţiei Buchetul de flori în pictura românească, din colecţii particulare.

Peste 250 de lucrări, din 69 de colecţii de artă particulare, semnate de mari clasici ai picturii româneşti şi deopotrivă de artişti contemporani, vor fi expuse în perioada 4 iunie – 2 august 2015, în spaţiile medievale ale muzeului.

Apărută ca temă independentă în secolul al XVI-lea, în pictura italiană şi flamandă, cu rădăcini, însă, în fresca antică greco-romană, tabloul cu flori a devenit, începând cu secolul al XIX-lea, una dintre creaţiile predilecte ale artiştilor străini şi români. Secolul al XIX-lea a fost aşadar perioada cea mai reprezentativă, mari nume ale picturii universale aducând omagiu frumuseţii florilor şi naturii în marea sa generozitate de forme şi culori: Paul Cézanne, Vincent Van Gogh, Edouard Manet, Claude Monet, Pierre Auguste Renoir, Henri Matisse, Marc Chagall, PabloPicasso, iar dintre români: Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba, Ion Andreescu etc.

Selecţia realizată de Societatea Colecţionarilor de Artă din România cuprinde lucrări semnate de: Ştefan Luchian, Ion Theodorescu Sion, Dumitru Ghiaţă, Gheorghe Vânătoru, Ştefan Popescu, Jean Al. Steriadi, Ipolit Strâmbu, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Vasile Parizescu, Ion Sălişteanu, Horia Bernea, Vasile Grigore, Vasile Pop Negreşteanu, Horea Paştina şi alţi artişti moderni şi contemporani.

Expoziţia Buchetul de flori în pictura românească, din colecţii particulare, continuă frumoasa şi fructuoasa colaborare a Muzeului Naţional Cotroceni cu Societatea Colecţionarilor de Artă din România, membrii societăţii oferind cu generozitate vizitatorilor muzeului posibilitatea de a admira creaţiile marilor pictori, aflate în colecţiile lor, Palatul Cotroceni devenind astfel, pentru două luni, „grădina picturii româneşti“.

Diversitatea vocilor, la Victoria Art Center

ESSL ART AWARD CEE 2015, la Victoria Art Center

Premiul ESSL ART AWARD CEE se acordă tinerilor artişti aflaţi la început de drum, în opt ţări, de către Muzeul Essl împreună cu sponsorul principal, compania de asigurări Wiener Städtische, acţionar principal al Vienna Insurance Group. În fiecare ţară are loc o expoziţie susţinută de un număr de zece artişti nominalizaţi, aleşi de un juriu internaţional. În cadrul deschiderii expoziţiei, doi dintre artişti primesc premiul ESSL ART AWARD CEE, câte 3.500 de euro şi o invitaţie la expoziţia de grup „Diversity of Voices“ din Muzeul Essl din Klosterneuburg, lângă Viena. Câte un artist din fiecare ţară primeşte INVITAŢIA VIG SPECIAL din partea companiei de asigurări Wiener Städtische şi un onorariu de producţie de 1.000 de euro precum şi o invitaţie la o expoziţie de grup în clădirea Ringturm din Viena, sediul principal al grupului de firme de asigurări.

Artiştii români nominalizaţi pentru premiul ESSL ART AWARD CEE 2015 sunt Bogdan-Ionuţ Armanu / Silvia-Genoveva Amancei, Anca Badea, Lia Bira, Lucian Bran, Irina Ghenu, Daniel Ghercă, Gloria Luca, Nadejda Lungu, Dragoş Ştefan Mitrofan şi Laura-Angela Ogruţan-Praţa.

ESSL Museum din Klosterneuburg

Premiul ESSL ART AWARD CEE a reuşit să devină deja o tradiţie ca proiect care creează efecte de viitor pentru tinerii artişti, în cele opt ţări participante: Bulgaria, Croaţia, România, Slovacia, Slovenia, Cehia, Turcia şi Ungaria. Acest lucru se reflectă în cele peste 500 de candidaturi din rândul studenţilor la arte pentru premiul de anul acesta şi în cooperarea foarte activă cu peste 40 de academii de artă. Premiile se acordă de către un juriu format din 13 membri: câte un expert în artă din fiecare ţară, preşedintele juriului René Block, curatorii Muzeului Essl şi un reprezentant al Vienna Insurance Group / companiei de asigurări Wiener Städtische.

Premiul ESSL ART AWARD CEE se acordă din doi în doi ani începând din 2005. Toată această perioadă a permis formularea unor concluzii asupra evoluţiilor artistice şi tendinţelor din fiecare ţară. Domeniul video şi al noilor mijloace media a ocupat timp de mulţi ani un rol dominant în rândul tinerilor artişti, însă nu mai are o pondere atât de covârşitoare în rândul candidaturilor de anul acesta. Încet, domeniul picturii, care mult timp a fost aproape absent, dar în special cel al fotografiei au început din nou să câştige tot mai mult în importanţă. Acesta din urmă este abordat de tinerii artişti surprinzător de des sub forma elaborării unor albume artistice, pe care până acum candidaţii le alegeau foarte rar ca formă de exprimare.

Interiorul ESSL Museum

Istoria, retrospecţia, dar şi realitatea actuală şi politica propriei ţări şi relaţia acesteia cu Occidentul sunt aspectele centrale care se regăsesc în lucrările artiştilor nominalizaţi din România. Pe lângă fotografie, şi pictura constituie un punct central, datorită Academiei din Cluj cu îndelungata ei tradiţie în materie.

Juriul pentru ESSL ART AWARD CEE este format din Vanja Babić (HR), Philippe Batka (Vienna Insurance Group), René Block (D), Gábor Ébli (HU), Lucia Gregorová Stachová (SK), Andreas Hoffer (Muzeul Essl), Romelo Pervolovici (RO), Lora Sarıaslan (TR), Igor Španjol (SLO), Jiří Švestka (CZ), Viktoria Tomek (Muzeul Essl), Maria Vassileva (BG) şi Eva Wirlitsch-Essl (Muzeul Essl). INVITAŢIA VIG SPECIAL este anunţată de Barbara Grötschnig (compania de asigurări Wiener Städtische).

Compania de asigurări Wiener Städtische este iniţiatorul variatelor activităţi culturale şi sociale ale grupului de companii VIG şi încurajează dialogul transfrontalier şi schimbul intercultural. Sprijinirea artiştilor din Europa Centrală şi de Est – o parte integrantă a filozofiei companiei – oferă perspective asupra complexei creaţii artistice din regiunea în care Vienna Insurance Group îşi desfăşoară activitatea, în 25 de ţări cu aproximativ 50 de companii afiliate. Companiile VIG din ţările participante sunt: Wiener Städtische în Slovenia, Wiener Osiguranje şi Erste Osiguranje în Croaţia, Union Biztosító, Erste Biztosító şi Vienna Life Biztosító în Ungaria, Kooperativa, Komunálna şi Poisťovňa Slovenskej sporiteľne în Slovacia, Kooperativa, Česká podnikatelská pojišt’ovna şi Pojišťovna České spořitelny în Republica Cehă, Omniasig, Asirom şi BCR Asigurări de Viaţă în România, compania de asigurări de viaţă şi non-viaţă Bulstrad în Bulgaria precum şi Ray Sigorta în Turcia.

Muzeul ESSL ce adăposteşte artă contemporană

Începând din 2007, invitaţia VIG Special reprezintă o componentă a unui parteneriat de succes cu ESSL ART AWARD CEE. Această categorie de premiu, acordată de sponsorul principal al evenimentului, oferă unui câştigător al Essl Art Award CEE din fiecare ţară participantă posibilitatea de a lua parte la o expoziţie în clădirea vieneză Ringturm, sediul concernului de asigurări, iar acest lucru va avea loc din nou în 2016, când tinerii artişti îşi vor etala lucrările lor cele mai actuale sau lucrări adaptate special pentru expoziţie.

Muzeul Essl de Artă Contemporană din Klosterneuburg, de lângă Viena este un simbol arhitectural şi un loc al descoperirii artei contemporane. Arta austriacă şi internaţională este prezentată anual în până la zece expoziţii individuale, tematice şi de grup. Unul din punctele centrale de interes îl constituie promovarea artei tinere. Muzeul Essl proiectat de arhitectul Heinz Tesar a fost construit în 1999. El adăposteşte colecţia Essl, cea mai importantă colecţie de artă austriacă de după 1945, care pune accent de asemenea şi pe arta internaţională din Europa, SUA, Australia şi Asia.

În decembrie 2015, lucrările tuturor celor premiaţi sunt prezentate în Muzeul Essl din Klosterneuburg, în cadrul expoziţiei de grup „Diversity of Voices“ (04.12.2015-06.03.2016). Pe lângă lucrările excepţionale, prin această expoziţie Muzeul Essl îşi propune să arate şi lucrări noi ale artiştilor, oferind astfel o perspectivă interesantă asupra scenei artiştilor tineri din Europa Centrală şi de Sud-Est. Va apărea un catalog amplu, dedicat acestei expoziţii.

418 Contemporary Art Gallery are plăcerea să vă invite la expoziţia: Roman Cotoşman – Diet Sayler. O prietenie

Lucrarea din centru este o creaţie de Diet Sayler

Reuniunea lucrărilor celor doi artişti după mai bine de jumătate de secol de la prima lor întâlnire este un prilej extraordinar de a intra în contact cu arta concretă la Bucureşti. Lui Roman Cotoşman i se oferă atenţia cuvenită, care i-a cam lipsit în timpul vieţii, pe când Diet Sayler se întoarce într-un punct din care a plecat în urmă cu aproape cincizeci de ani. Cercul istoriei se învârte continuu.

Roman Cotoşman (1935-2006) şi Diet Sayler (n. 1939) s-au întâlnit într-un atelier de pictură, pe vremea când învăţau studiul după natură într-un atelier notoriu al Timişoarei anilor ’50-’60, aparţinând pictorului Iulius Podlipny (1898-1991), primul preşedinte al filialei Uniunii Artiştilor Plastici din oraş, profesor la Liceul de Artă, o figură autoritară a vremurilor. Adesea, în rândul artiştilor, asemenea prietenii nu durează, însă aici este vorba despre două personalităţi marginalizate în România lui Ceauşescu care căutau similitudini cu greu recognoscibile în cei din jur. Preocupările lor artistice difereau enorm faţă de cele ale colegilor. Fără a romanţa prea mult situaţia, vorbim despre nişte oameni care îşi căutau imaginea din oglindă în celălalt, în aproape, în colegul de breaslă. Fireşte că preocupările lor de atunci nu făceau decât să pregătească artiştii care vor fi fost mai târziu.

Imagine din albumul Roman Cotoşman – Diet Sayler

Celor doi le plăcea să îşi spună “corsişti”, ca o replică plină de tâlc la academismul şi oficialismul local, deoarece întâlnirile lor aveau loc pe Bulevardul Corso din Timişoara. În preumblările lor crepusculare discutau politică, filosofie şi artă.

Diet Sayler era student la Construcţii, Roman Cotoşman la Teologie, amândoi erau autodidacţi, reuşind să înveţe despre artă prin discuţii şi experiment, şi nu prin studii seci după natură sau reţete impuse de profesori plafonaţi, cu idei preconcepute.

418 Contemporary Art Gallery

Cei doi artişti, Sayler şi Cotoşman, au expus împreună în România de puţine ori, cea mai importantă (şi istorică) expoziţie fiind 5 Artişti Timişoreni, din 7 mai 1968, deschisă la Galeria Kalinderu din Bucureşti, îngrijită de Eugen Schileru şi considerată a fi prima expoziţie de artă abstract-constructivist din România. Nu mult după expoziţie, luată ca nod istoric, destinele lor se îndepărtează, ajung pe continente diferite. Diet Sayler rămâne la Bucureşti până în 1972, când emigrează în Germania şi se stabileşte la Nürnberg, unde trăieşte şi azi, iar Roman Cotoşman ajunge în Statele Unite, la Philadelphia, unde moare în 2006. Aceştia au păstrat legătura, iar în 1981, Roman Cotoşman expune alături de Rudolf Valenta la Galeria Johanna Richard din Nürnberg, cu sprijinul lui Diet Sayler. Tot acesta îl invită să participe în expoziţia Konkret Neun din 1989, în acelaşi Nürnberg. De data aceasta, Diet Sayler este curatorul celor două expoziţii în care participă Roman Cotoşman. (Simona Vilău, aprilie 2015)

„Tuş în traistă” – expoziţie Rada Niţă la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Tuş în traistă de Rada Niţă

“Aflată între o Polonie vrăjită, populată de spirite ale casei şi fete ale pădurii, şi o Românie mitologică, intens personală, arta Radei Niţă se construieşte pe graniţa subtilă dintre vis şi halucinaţie; de acolo ne parvin ecourile propriilor angoase, imaginile propriilor temeri, figurile propriilor nelinişti. Visez la o analiză jungiană a lucrărilor din această primă expoziţie a sa, minunata Tuş în traistă!”, afirma criticul Simona Sora.

Rada Niţă (născută în 1989, la Cluj-Napoca) a lucrat în atelierul profesorului Przemysław Tyszkiewicz, la Akademia Sztuk Pięknych, Wrocław, Polonia. Este doctorand al Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, secţia Grafică, cu tema „Gravura intaglio în ţările slave. Ipostaze ale fantasticului„. A participat la plein-airul de gravură de la Muzeul de Hârtie din Duszniki-Zdrój, Polonia (aprilie 2012) şi la diverse festivaluri (a XXIV-a ediţie a Bienalei Internaţionale de Exlibris Malbork, Polonia, 2013, a XVII-a ediţie a Bienalei Internaţionale de Gravură Varna, Bulgaria, 2013; Global Print 2013 – Douro, Portugalia; a VIII-a ediţie a Trienalei de Grafică Mică, Vilnius, Lituania, 2013, Competiţia Internaţională de Ex Libris Varna, Bulgaria, 2014).

„Supermam”, expoziţia de sculptură semnată de Virgil Scripcariu, prezentată la Londra

Sculptorul Virgil Scripcariu îşi etalează lucrările la Londra

Institutul Cultural Român din Londra prezintă la Galeria „Brâncuşi” de la sediu expoziţia de sculptură cu titlul „Supermam”, prima personală a sculptorului Virgil Scripcariu la Londra.

Proiectul, realizat în colaborare cu Galeria AnnArt din Bucureşti, vine în completarea iniţiativei instituţiei româneşti de a prezenta opera artistului în cadrul Târgului internaţional de artă contemporană Art 15 London, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate artelor vizuale care, în acest an, s-a desfăşurat în perioada 21-23 mai. În egală măsură, evenimentul este o celebrare a creaţiei contemporane româneşti, fiind dedicat celor patru organizaţii artistice prezente la ediţia acestui an – Galeria AnnArt, Asociaţia PostModernism Museum, Galeria Quadro şi IAGA (International Art Gallery Angels), precum şi artiştilor pe care acestea îi reprezintă.

Expoziţia prezintă simultan o parte din cel mai recent corpus de lucrări semnate de Virgil Scripcariu, reunind patru sculpturi în bronz şi trei în lemn, alături de o serie de desene şi imagini cu lucrări ale artistului. Printre persoanele invitate la eveniment s-au numărat colecţionari şi profesionişti din mediul internaţional al artei contemporane, care au avut ocazia să vizioneze lucrările prezentate, să dialogheze cu artistul şi să asiste la o prezentare susţinută de istoricul de artă Sanda Miller, dar şi să cunoască alţi reprezentanţi ai artei contemporane din România.

Sculptură din expoziţia Supermam

De ce acest nume? „Este lumea în care eu mă învârt zilnic, compusă din familia mea numeroasă şi situaţiile cu care ne întâlnim tot timpul. Am pornit de la un nume căruia, schimbându-i ultima literă (supermam, în loc de superman – n.n.), mi s-a părut că-i schimb fundamental mesajul. Într-o lume a supermanilor, eu am vrut să vorbesc despre mamă, o fiinţă mult mai delicată, recunoscându-i superioritatea gingăşiei. Expoziţia aceasta îi este dedicată soţiei mele. Pentru că ea a dat naştere la şase prunci şi asta înseamnă mult pentru mine şi pentru ea. Ea este de şase ori supermamă, câte o dată pentru fiecare copil. O zeitate! Noi, bărbaţii, nu putem decât să constatăm şi să ne plecăm”, afirma sculptorul Virgil Scripcariu.

El este unul dintre cei mai originali sculptori români contemporani. A contribuit memorabil la conceptul şi structura Pavilionului României la Bienala de arhitectură de la Veneţia în 2008 – unde a expus şi prototipul scaunului „Bubico”. A studiat sculptura la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti între 1998 şi 2005, la clasa prof. Vasile Gorduz, a fost bursier Theodor Aman în 2003, bursier al UAP în 2005 şi finalist al marelui premiu Prometheus Opera Prima în 2004. Scripcariu a participat la numeroase expoziţii din ţară: Romanian Design Week în 2013, personala de la MNAC în 2010, şi pe plan internaţional, în Israel, Belgia, Japonia. Are bine cunoscute lucrări în spaţii publice din România şi din străinătate, printre care sculptura din metal Maternitate, Hilltown House, Irlanda, fântâna cu sculptura “Maternitate” din Str. Arthur Verona, instalaţia “Arca lui Noe’”din Scuarul Cărtureşti sau bustul arhitectului Paul Smărăndescu de pe Str. Romulus, Bucureşti. În 2014 a participat la ViennaFair în cadrul secţiunii Dialog: New Energies şi a început colaborarea cu Galeria AnnArt prin expoziţia personală „Supermam”.

Eveniment: Melancolia de Diana Serghiuţă, la Muzeul de Artă din Arad

Melancolie, expoziţia Dianei Serghiuţă

Muzeul de Artă din Arad prezintă cea de a treia expoziţie personală a Dianei Serghiuţă: Melancolia, un eveniment care aduce în atenţie una dintre cele mai originale şi puternice voci în peisajul noii generaţii de tineri artişti români!

Când Diana Serghiuţă îşi prezenta expoziţia Inconştientul în direct, la Galleria Machina din Rieti (Italia), în 2013 – era primul ei solo show în străinătate – era evident la acel moment, aşa cum nota Claudio Scorretti, curatorul de atunci al expoziţiei, că o epidemie metamorfotică, dată de fascinaţia transformării corpurilor, pe fondul explorării feminităţii şi a maternităţii, era una dintre dominantele lucrărilor artistei. Cu noua serie de lucrări, cuprinse în expoziţia Melancolia, găzduită de Muzeul din Arad, Diana continuă studiul corporalităţii feminine şi materne, în zona, şi mai pregnantă acum, a proximităţii şi suprapunerii între figura umană şi animalieră. Nu pare să existe, în viziunea artistei, o limită clară a diferenţei între uman şi animal, corpul feminin continuă să fie expus unei irezistibile şi stranii tentaţii de metamorfozare.

Ceea ce marchează, înainte de toate, diferenţa faţă de expoziţia anterioară este apariţia măştii: dacă în lucrările anterioare, Diana îşi focaliza atenţia asupra unei metamoforze in progress – care părea să aibă loc chiar sub ochii vizitatorului -, acum artista ne invită la un nou episod: acela în care transformarea tocmai a avut loc! Masca animalieră, primitivă şi angoasantă, acoperă personajele feminine ale picturilor Dianei, pentru a le transforma în figuri ancestrale şi dionisiace, cu intenţia declarată de a explora „lumea stranie născută din echilibrul delicat dintre traiectoria istoriei personale şi imaginarul inconştientului”.

Untitled

Marea noutate a expoziţiei de acum îşi are originea într-o subtilă strategie a contrapunctului, care formează, de altfel, unul dintre punctele de forţă ale conceptului de realizare a întregii serii de lucrări.

Foarte interesantă este această dublă faţă a corpurilor în lucrările Dianei. Privind contururile diafane din unele lucrări, ai senzaţia că ele nu au fost atinse, ca celelalte, de epidemia transformării: ceva care ţine de miracol le-a salvat, sau poate că ele se află acum într-un stadiu posterior metamorfozei, unul complet spiritualizat. De altfel, artista însăşi, vorbind despre diferitele grade de studiu ale corpului, susţine că „trupurile nu au cu adevărat o greutate a lor, acestea sunt translucide şi fragile”.

Dacă ar fi să căutăm un fir roşu al interpretării lucrărilor care compun prezenta expoziţie, una dintre pistele de luat în seamă este, fără îndoială, acest contrapunct între greutatea materială şi progresiva de-corporalizare a personajelor. Terenul de lucru favorit al Dianei rămâne, desigur, inconştientul, matricea din care pornesc fantasmele şi naraţiunile misterioase despre o lume mereu borderline, invadată de creaturi bizare, dar şi de contururi vaporoase, unde locul micilor monştri pare să fie luat de minuscule şi vaporoase elemente vegetale.

Aceeaşi tehnică a contrapunctului insinuează o tensiune atent monitorizată între tehnica de maestru clasic şi forţa atât de contemporană a imaginarului cu care lucrează artista. Este, de altfel, ceea ce asigură insolitul şi marca unică Diana Serghiuţă: cu această expoziţie, artista face un pas mai departe, decisiv, în afirmarea unei direcţii proprii şi insolite de relaţionare cu experimentalismul actual – pe zona de imaginar, mai ales – al artei contemporane.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.