PSD i-a pus definitiv botniță lui Thetis

Mai țineți minte cutremurătoarea scenă din „Să nu uiți, Darie!“ a lui Zaharia Stancu, în care boierul îi punea pe țărani să culeagă via cu botnița pe gură, pentru a nu mânca din strugurii lui?! O metaforă, o hiperbolă, cum sublinia Marin Preda… și totuși o imagine teribilă. Rețineți-o!

Popor de experți în Drept constituțional

Justiția românească a devenit calul de bătaie al unui popor. De la politicieni la pierde-vară, de la omul simplu la profesorul universitar, de la pârlitul de pe Facebook cu pretenții de erudit la banalul chibiț, de la studentul de anul I la pensionarul de la CUG. Ba chiar și magistrații au intrat în horă. Toți au o opinie, care, evident, e adevărul cu A mare. Dacă în lumea normală, într-o țară există 10 oameni care pricep cu ce se mănâncă Dreptul constituțional și justiția, în România toți sunt experți. Și nu au o opinie, un gând, o idee, ci cunosc nuanțele și subtilitățile din domeniu, deși habar nu au care e diferența dintre tribunal și judecătorie sau dintre cameră preliminară și proces, ori dintre reținere și arestare preventivă. Și, mai grav, parlamentarii, deseori cel mult chibiți, realizează agenda scenei socio-politice ori fac înseși legile justiției !

Guvernare spre disperarea lui Thetis

Fără îndoială, actuala guvernare a făcut praf și pulbere justiția. Un haos de nedescris, decizii luate în pripă, fără dezbatere, modificări ce nu au alt scop decât să se evite tragerea la răspundere a unor persoane. Absolut fiecare pădure își are uscăturile ei, în fiecare segment al societății se întâmplă derapaje, dar nu tai pădurea pentru un copac uscat. Doar că, așa cum vom vedea mai jos, nici guvernările anterioare nu au catadicsit a oferi cine știe ce independență justiției.

În aceste condiții, evident, Thetis (zeița justiției) își smulge părul din cap când vede că ceea ce e stabilit prin sentințe definitive e spulberat și contrazis ulterior de acte normative ce emană de la  un Parlament plin de șoferi, sculeri-matrițeri sau magazioneri. Evident, aceeași Thetis dă de pământ cu talerul dreptății, când ai ei discipoli, judecătorii, au ajuns să nu judece după legi, ci după decizii ale CCR, ordine de ministru, HG-uri ori OUG-uri date de un guvern politic.

Follow the money, varianta cu robă

Dincolo de toate acestea și mai ales dincolo de zarva creată, în spațiul public nu am întâlnit nici o discuție legată de BANII JUSTIȚIEI. Or, cei 10 ani de jurnalism de investigații m-au învățat un principiu simplu: follow the money. Ia urma banilor. Pentru că cine are cuțitul împarte pâinea. Iar cine are și cuțitul și pâinea are totul! Așadar… cine produce banii justiției? Cine și cum îi împarte? Cui și de ce? Subiecte trecute cu vederea, veritabile cuie ale lui Pepelea, pârghii ce pun în mișcare sau frânează justiția, de care însă nu s-a atins nimeni! Pentru că independența justiției este o vorbă frumoasă, dar în vânt, atât timp cât finanțarea justiției nu este decisă de ea însăși, ci de politic! Pentru că nu putem vorbi despre independență atât timp cât nu există independență materială! Iar PSD a reușit performanța de a anula chiar și bruma de speranță privind independența materială la care justiția visa din 2004 încoace!

Dai 100 lei la buget, primești înapoi 10…

Oricât ar părea de ciudat, justiția produce bani. Și deloc puțini! Aceste sume provin din plata taxelor judiciare de timbru. Și nu vă gândiți la taxele fiscale de câțiva zeci sau sute de lei, de la pașapoarte, cărți de identitate sau alte acte. E vorba mai ales de taxele judiciare de timbru de mii de euro sau chiar zeci de mii de euro, care se plătesc în procesele civile. Cumulate la nivel național, potrivit unor date, aceste sume depășesc pragul de 10 miliarde lei anual. Bani care sunt vărsați în bugetul de stat.

Or, pentru 2018, la nivel național, s-au estimat venituri bugetare totale de 125,9 miliarde lei. Sumă din care 3,75 miliarde lei a fost bugetul Ministerului Justiției. Din acești bani, puțin peste 2,1 miliarde lei au ajuns la capitolul autorități judecătorești.

Să recapitulăm. Justiția produce aproape 10% din veniturile bugetare naționale. Cu toate acestea, justiția primește înapoi de aproape de 10 ori mai puțin, adică 1,55% din aceste venituri (56% din bugetul ministerului, care la rândul său e la borna de 3% din cuantumul veniturilor bugetare).

… pe care nici măcar nu decizi cum îi cheltuieşti

De la Revoluție încoace, sistemul judiciar nu a beneficiat de o structură bugetară unică și omogenă. În cadrul sistemului judiciar  sunt patru ordonatori principali de credite. Concret, banii justiției vin de la Ministerul Justiției (excepție bugetul instanțelor și parchetelor militare cuprins în bugetul Ministerului Apărării Naționale), iar ordonatorii principali de credite sunt președintele ÎCCJ – pentru bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul Justiției – pentru bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor, ministrul Apărării – pentru bugetul instanțelor și parchetelor militare. Plus al patrulea ordonator de credite, procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ  – pentru Ministerul Public (adică parchete, adică procurori).

 

Adică banii justiției independente sunt controlați de ministrul justiției, un numit politic. Halal independență!

O brumă de speranță pe drumul independenței

La presiunea justiției, care își dorea o independență materială, în 2004, paradoxal, în plină guvernare a lui Adrian Năstase (PDSR), apare Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Aceasta la Art. 136 preciza: „Începând cu data de 1 ianuarie 2005, atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție“. Adică ministrul Justiției își pierdea calitatea de ordonator principal de credite, bugetul instanțelor urmând să fie gestionat de ÎCCJ, ordonator principal de credite urmând să fie ÎCCJ, instanța supremă, prin al său președinte. Rețineți însă că banii erau tot alocați via minister, de la bugetul de stat, dar, cel puțin, ordonatorul principal de credite, cel care decidea cum se cheltuiesc banii primiți, era din cadrul justiției.

10 ani de prorogări

Numai că această translatare a calității de ordonator de credite oferea o asemenea independență justiției, încât politicul a avut o teribilă reacție de împotrivire și de rezistență la amendamentul din Legea 304/2004.

Și, deși logic următorul pas ar fi fost ca justiția să aibă un buget propriu, realizat din venituri proprii, acest lucru nu s-a întâmplat. Ba, chiar mai mult, aplicarea Art. 136 din Legea 304/2004 a fost prorogată (amânată) la nesfârșit. Astfel, prin ordonanțe de urgență ale guvernului, termenul de la Art. 136 al Legii 34/2004 a fost amânat, rând pe rând, de guvernele Tăriceanu, Boc, Ungureanu, Ponta, Cioloș, Grindeanu și Tudose, alături de miniștrii de Finanțe (Mihai Nicolae Tănăsescu, Ionuț Popescu, Sebastian Vlădescu, Varujan Vosganian, Gheorghe Pogea, Gheorghe Ialomițianu, Bogdan Alexandru Drăgoi, Florin Georgescu, Daniel Chițoiu, Ioana Petrescu, Darius Bogdan Vâlcov, Victor Ponta – interimar, Eugen Teodorovici, Anca Paliu Dragu, Viorel Ștefan, Ionuț Mișa) și de cei ai Justiției (Cristian Diaconescu, Monica Macovei, Tudor Chiuariu, Teodor Meleșcanu – interimar, Cătălin Predoiu, Titus Corlățean, Victor Ponta – interimar, Mona Pivniceru, Robert Marius Cazanciuc, Raluca Alexandra Prună, Florin Iordache, Ana Birchall – interimar). Așa au apărut OUG 100/2007, OUG 137/2008, OUG 114/2009, OUG 80/2010 aprobată cu modificări prin Legea 283/2011, OUG  81/2012, OUG 103/2013, OUG 83/2014, OUG 80/2016, fiecare din aceste acte normative amânând data de aplicabilitate a Art. 136 din Legea 304/2004. Ultima prorogare, cea din OUG 80/2016, prevedea la Art. III: termenul prevăzut la Art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 1 ianuarie 2018.

Da, absolut nici o guvernare din 2004 încoace nu a  avut curajul de a oferi justiției independența materială!

Cu toate acestea, justiția avea o brumă de speranță că va ajunge la un moment dat să își gestioneze singură banii, prin ÎCCJ. Ar fi fost un prim pas spre independența materială, o victorie de etapă în iluzia numită drumul spre dorita independență a justiției.

 

Citește materialul complet în ziarul Cotidianul ediția digitală din 26 iulie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Mihai Petean 155 Articole
Author

12 Comentarii

  1. Imaginati-va un tort de mare clasa amestecat cu fecalele cele mai infecte si o sa aveti articolul de mai sus. Daca credeti ca merita, faceti efortul de a separa cele doua componente.

    • Ai o imaginatie de om suferind la creier. Sau de consumator inrait de narcotice. Articolul este exceptional! A atins punctul nevralgic pentru talharimea politica.

  2. Nu POPORUL ROMAN e expert in Justitie, ci oamenii Securitatii care mistifica pe toate canalele media cu scopul de a fi
    inghetate legile emanate prin baseli de zarzavagii si shutzi! Analizele sunt comise de lacatusi-mecanici cu scolarizare
    serala care-si recunosc fostii colegi aterizati in Parlament!!! Inca o analiza scabroasa ca asta si mai fac o scoala la seral ca sa devin analist…

  3. Justitia va fi independenta cand sefii numiti nu se vor mai implica in politica. Faptul ca ministrul justitiei e ordonator de credite by=u afecteaza cu nimic independenta Justitiei..

  4. Mihai Petean, esti rudă cu Veorica Doi Poli ?

  5. Mihai Petean,recunosc ca nici eu nu cunosteam numele zeitei Justitiei din mitologia greaca.Nu este insa Thetis,care fu nimfa oceanelor,de unde si denumirea Marii Thetis.Dar pun ratarea efectului scenic,pe seama impreciziei de informare,Internetul fiind contaminat de infectia sferto-doctismului si de aberatiilor contra-inteligentei.Insa intreg articolul este,vorba lui Petru,un melange scabros de frisca cu crema bio de kko si nici nu se putea o definitie mai exacta.Nu are rost sa-ti analizam textul,o manipulare perversa menita sa inculce Boborului adoratia Castei Untouchables,ai caror nemuritori ar trebui sa vietuiasca daca nu la picioarele tronului lui Yahve Dumnezeu,cel putin in diafana independenta fata de legile contabiliatii,ale gravitatiei si ale RASPUNDERII MAGISTRATILOR. Nu-i asa?

  6. Mihai Petean, nu Thetis era zeita justitiei ci Themis fiica lui Uranus si a Gaiei.
    Thetis era o nereida (una din cele 50 de fiice ale lui Nereus si Doris si deci nepoata lui Oceanus), mama lui Achile.
    Daca nu stii informeaza-te inainte sa scrii.

  7. mesaj pentru rebecca lili viki zoica : fetelor daca voua – fie doau , fie una singura- v-a placut foietajul cu kkao, sa fiti sanatoase, prea cuvioaselor vestale ale Republicii Procurorilor !

  8. A proroga aplicarea unei legi la nesfarsit este un abuz si un atentat la democratie. Deci ce s-a votat in parlament poate fi suspendat de guvern prin ordonante,sine die? Dar nu interfereaza grosolan executivul in legislativ? Unde-i separatia puterillor? Ceea ce este uimitor e ca toate guvernele au abuzat cu ordonantele pentru prorogare! Aceste ordonante prevazute in constitutie trebuie folosite numai in situatii excepptionale. Asa au gandit cei care au facut constitutia! Dar pentru guvernele Romaniei aceasta prevedere din constitutie este folosita abuziv,gen haiducie. Facem ca putem! Mizerabil!

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.