Racheta Vulcan Centaur, lansată spre Lună

O rachetă nou-nouţă a fost lansată luni din Florida, având la bord primul modul spaţial american care va încerca să se plaseze pe Lună după o pauză de peste 50 de ani, dezvoltat de această dată de o companie privată, informează AFP.

Racheta Vulcan Centaur a grupului industrial ULA, din care fac parte Boeing şi Lockheed Martin, a realizat primul său zbor în spaţiu de la baza Cape Canaveral după ce s-a desprins de pe rampa ei de lansare luni la ora locală 02:18 (07:18 GMT).

Condiţiile meteorologice erau 85% favorabile pentru ca lansarea să aibă loc luni, însă urmau să devină mult mai puţin permisive în următoarele trei zile – date posibile ale lansării, în cazul în care aceasta ar fi fost amânată. Dacă ar fi fost nevoie, o altă fereastră de lansare fusese programată pentru 23 ianuarie.

Modulul de alunizare plasat la bordul rachetei se numeşte Peregrine şi a fost dezvoltat de un start-up, Astrobotic, cu sprijinul NASA, care i-a atribuit acestei companii private sarcina de a transporta materiale ştiinţifice pe Lună în baza unui contract de 108 milioane de dolari.

Lansarea de luni a inaugurat o serie de misiuni susţinute de agenţia spaţială americană, care doreşte să se bazeze parţial pe sectorul privat pentru programul său lunar.

Dacă modulul construit de Astrobotic reuşeşte să se plaseze pe Lună aşa cum este prevăzut pe 23 februarie, atunci acest start-up ar putea deveni prima companie privată din lume care reuşeşte o astfel de performanţă.

În ultimii ani, companii private israeliene şi japoneze au încercat să plaseze module de asolizare pe Lună, însă misiunile lor s-au încheiat cu prăbuşiri ale vehiculelor trimise în spaţiu.

„Să conducem revenirea Americii pe suprafaţa Lunii pentru prima dată de la programul Apollo reprezintă o onoare extraordinară”, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, CEO-ul Astrobotic, John Thornton. Cu toate acestea, el a spus că este conştient de dificultatea sarcinii şi de riscul de eşec.

Potrivit Reuters, prima parte a lansării de luni s-a desfăşurat conform planurilor, a doua treaptă a rachetei ajungând pe orbita Pământului la aproximativ 15 minute după lansare şi transportând cu sine modulul Peregrine în spaţiul îndepărtat.

La aproximativ 50 de minute după lansare, modul Peregrine urmează să se separe de racheta purtătoare, precizează AFP. Inginerii de la Astrobotic vor porni motoarele modulului şi vor încerca să iniţieze comunicarea cu vehiculul spaţial. Dacă totul va funcţiona bine, modulul de asolizare îşi va continua apoi călătoria spre satelitul natural al Terrei.

Odată ajuns pe orbita lunară, Peregrine va aştepta o perioadă pentru ca toate condiţiile de luminozitate să fie întrunite înainte să încerce să coboare şi să se plaseze cu succes pe suprafaţa Lunii.

Locul ales pentru asolizare se află pe faţa vizibilă a Lunii, în proximitatea unor domuri misterioase formate din lavă pe care oamenii de ştiinţă nu reuşesc încă să le explice.

Cu ajutorul instrumentelor ştiinţifice trimise în spaţiu, NASA va studia compoziţia scoarţei selenare, precum şi radiaţiile de la nivelul acesteia.

Cenuşă umană

Noua misiune spaţială a provocat însă şi controverse, întrucât ea transportă cenuşă umană şi mostre ADN de la zeci de persoane, inclusiv de la creatorul serialului „Star Trek”, Gene Roddenberry. Este vorba despre un parteneriat cu compania Celestis, specializată în „zboruri spaţiale comemorative”.

Trimiterea unor urne conţinând cenuşă umană pe Lună a stârnit nemulţumirea tribului amerindian Navajo, care a criticat „profanarea unui loc sacru”, fără să obţină însă o amânare a lansării.

Racheta Vulcan Centaur, aflată în etapa de dezvoltare de aproximativ 10 ani, reprezintă „viitorul companiei”, a subliniat Mark Peller, vicepreşedintele grupului ULA.

ULA, care prevede şase lansări ale rachetei Vulcan Centaur în acest an, doreşte să recupereze motoarele acesteia după fiecare zbor pentru a obţine astfel un plus de rentabilitate.

Economie lunară

Deşi NASA este doar „un pasager” în cadrul misiunii, aceasta reprezintă totuşi o etapă majoră pentru agenţia americană, care încearcă să încurajeze dezvoltarea unei economii lunare.

În acest scop, NASA a încheiat contracte cu mai multe companii, inclusiv cu Astrobotic, pentru a trimite materiale ştiinţifice pe Lună. Acest program, denumit CLPS, furnizează companiilor private o finanţare crucială.

O altă companie selectată, Intuitive Machines, urmează să efectueze o lansare spre Lună la jumătatea lunii februarie cu ajutorul unei rachete construite de SpaceX.

Noua strategie ar trebui să îi permită agenţiei spaţiale americane „să realizeze astfel de călătorii mai des, mai rapid şi mai ieftin”, a explicat Joel Kearns, un oficial cu rang înalt din cadrul NASA.

Misiunile care studiază mediul lunar au menirea de a permite pregătirea revenirii astronauţilor americani pe Lună, un obiectiv pe care NASA intenţionează să îl atingă prin intermediul programului său Artemis.

Până în prezent, doar Statele Unite, fosta Uniune Sovietică, China şi India au reuşit să plaseze cu succes vehicule spaţiale pe suprafaţa Lunii.

O misiune a agenţiei spaţiale japoneze (JAXA) va încerca la rândul ei să plaseze un modul de asolizare pe Lună peste aproximativ două săptămâni. În schimb, Rusia a ratat o astfel de alunizare în vara anului trecut.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

9 Comentarii

  1. „Să conducem revenirea Americii pe suprafaţa Lunii pentru prima dată de la programul Apollo reprezintă o onoare extraordinară”…
    Pai mai gasiti voi regizor precum Kubrick?

    P.S. Catre autor/autoare: nu „alunizare”, ci aselenizare, sa traiasca Spiru Haret!

  2. România, Polonia, Ucraina probabil și Bulgaria, Letonia, Lituania, nu se mai opresc la cumpărat, din greu, pe multe miliarde de dolari armament depășit moral de la grupului industrial ULA, din care fac parte Boeing şi Lockheed SUA. Pe banii luați aceștia dezvoltă și construiesc rachete, module spațiale etc… De ce nu se asociază România, Polonia, Bulgaria, Letonia ca din banii dați la USA să cumpere tehnologie și să-și dezvolte și construiască și armament și programe spațiale. Zicea domnul Prunariu zile trecute că în anul 1990 România era cea mai avansată dintre țările estice la programe spațiale și acum este pe ultimul loc la cercetare și programe în acest domeniu.

  3. Inseamna ca se pregateste casting-ul pentru urmatoarea „aselenizare” in Studiourile Paramount din Hollywood …

  4. @ Emile spune: Întrebare corectă, dar și propunerea de răspuns la ea, numai că nu este political corectă Eu am un răspuns, poate cel mai aproape de adevăr. Sumele despre care faci vorbire și nu numai acelea se constituie în tainul ( vorba nenumitului), peșcheșul, birul, haraciul, dat noii Porți, de peste balta cea mare, pentru numirea sau menținerea în funcție a perceptorilor autohtoni. Firmanul, ( nu știu ce nume poară în romengleza contemporană) este dat prin ambasada SUA din țara plătitoare, ambasadorul respectiv având un statut de guvernator, iar președintele, primul ministru, președinții camerelor, etc. fiind niște ordonanțe conștiincioase care execută dorințele neosultanului care tipărește verzișorii. Dacă nu cotizezi, o pățești ca Ceaușescu, Dragnea, Năstase, la noi, sau Gadafi, Sadam, etc., sau țări precum Libia, Siria, Liban, Tunisia, Afganistan, Nicaragua, Panama, Chile, tentative în Iran, Turcia, Egipt, și lista continuă, riscând să depășim spațiul acceptat pentru postări.

  5. Au mai trimis ei o rachetoaie, cea mai mare, cea mai tare si a facut pleosc. Asa o sa faca si asta.

  6. RE:”Racheta cu modulul s-a desprins de pe rampa ei de lansare luni la ora locală 02:18 (07:18 GMT)” mai apoi “modulul construit de Astrobotic reuşeşte să se plaseze pe Lună aşa cum este prevăzut pe 23 februarie”.
    Foarte ciudat!!! La toate misiunile spatziale (sovietice, americane, indiene, chinezesti, etc), calatoria Pamint – Luna dureaza in ziua de azi 3 zile one way! In 1968 a fost 4 zile jumate “The Apollo 11 mission in 1969, crewed by three astronauts took four days, six hours and 45 minutes. Apollo 10 holds the record for the highest velocity reached by a crewed spacecraft at 24,791 miles per hour.”
    Intrebare! De ce ii ia modulului 1 luna jumate (07 Jan – 23 Feb) sa ajunga la luna?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.