România nu a apucat să vândă participația de 27% de la combinatul gigant neterminat de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog din Ucraina, dar autoritățile de la Kiev a reușit să găsească un cumpărător pentru cele 56% din acțiunile pe care le deține chiar cu două luni înainte de începerea războiului. Pentru că în prezent activele industriale și civile din Ucraina sunt distruse sistematic de armata rusă, probabil ruina de la Krivoi Rog nu mai valoarează nimic.
Conform presei ucrainene, citată de Profit.ro, Kievul și-a cedat deținerea în cadrul unei licitații, câștigătorul anunțându-și public victoria pe 23 decembrie 2021. Aceleași surse relevă că prețul de vânzare a fost de 451 milioane de hrivne (circa 14 milioane euro). Datoria Ucrainei față de România pentru investițiile și alte cheltuieli din trecut legate de combinatul Krivoi Rog se ridica, în 2007, la 353 milioane dolari, conform datelor autorităților de la Kiev. Costurile necesare pentru finalizarea combinatului erau estimate, tot atunci, la circa 800 milioane dolari. Participația statului ucrainean la Krivoi Rog a fost preluată de către Rudomain, o companie privată înregistrată în Ucraina în 2010 și cu activități în zonă, de minerit și prelucrare de minereu cu conținut de fier. Conducătorul Rudomain este Konstantin Karamanitz, un om de afaceri local care deține și clubul de fotbal din orașul Krivoi Rog.
”Puteam să vindem participația la Krivoi Rog când încă valora ceva. N-a vrut PNL. Acum nu mai valorează nimic. Mai țineți minte participația României la combinatul de la Krivoi Rog pe care am vrut să o vând cât eram ministru? Ce să vezi, ucrainenii și-au vândut participația. Combinatul de la Krivoi Rog este o afacere păguboasă în care a intrat și statul român în anii `80 alături de alte țări din fostul bloc socialist. Nu a funcționat niciodată. Este un proiect tipic pentru economia socialistă. Un mamut inutil și falimentar. De la revoluție încoace combinatul nu a făcut decât să cheltuie bani publici pentru câteva firme conectate politic.
Celelalte țări din blocul socialist cu care eram în proiect, și-au asumat pierderea și s-au retras de mult. România a rămas singură împreună cu Ucraina în proiect, plătind an de an 3 firme să facă „pază”. Doar pază nu au făcut, de acolo furându-se non-stop literalmente ca din codru”, susține Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei.
Implicarea României în construcția combinatului ucrainean datează de pe vremea Uniunii Sovietice, iar partea ei de investiții s-a ridicat la peste 800 de milioane de dolari. Suma respectivă s-a dus pe apa sâmbetei pentru că lucrările de construcție au fost sistate după dezmembrarea URSS, astfel încât 20 de ani după aceea nu s-a mai întreprins nimic la combinat. Conform împărțirii după căderea colosului comunist, Ucraina a primit 56,8% din acțiuni, România 27% și Slovacia 18,2%. România plătește anual un milion de euro pentru paza ruinelor de la combinatul Krivoi Rog din Ucraina. Banii se duc în conturile a trei companii și anume Arcom SA, Arcif SA și Uzinexport SA. Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei.
Combinatul de la Krivoi Rog este o fabrică abandonată din Ucraina la care este proprietar și statul român. Inițial erau mai multe state care au fost implicate în construirea lui, dar a rămas numai România. Combinatul nu mai funcționează și nici nu are vreo perspectivă de a se reporni.
Este o reminiscență a economiei socialiste planificate deținute de stat. A fost fondat de Republica Socialistă România, împreună cu alte state din lagărul socialist, în anul 1986. România a plătit atunci 640 milioane ruble transferabile (echivalentul a ~1 miliard de dolari) pentru construcție. În schimbul acestor bani, România trebuia să primească peleți de fier pentru a produce oțel. În total, statul român ar fi trebuit să primească ~30 de milioane de tone de peleți timp de 10 ani. În practică, a primit doar 159 mii de tone. Adică 0,53% din cât trebuia să primească. O altă „bună afacere” a statului.
De de ani zile la acest combinat nu mai funcționează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere și-au marcat pierderea și au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuție națională. Statul român, însă, a ales să rămână agățat de combinat.
Furturile de fiare, țevi, componente din rețeaua electrică sau macarale sunt la ordinea zilei, în pofida așa-zisei paze plătite de români. România s-a alăturat investiției din Ucraina, prin decizia lui Nicolae Ceaușescu, pentru a alimenta cu minereuri combinatul siderurgic de la Galați. Autoritățile de la București preconizau să-și recupereze investiția prin importul de palete de la Krivoi Rog, însă pentru acest lucru trebuia îndeplinită o condiție fundamentală, și anume finalizarea construcției unității. Țara noastră nu a reușit să-și ducă planul până la capăt, fiind realizate aproape 90% din lucrări, iar Ucraina a abandonat la rândul ei partea de construcție ce-i revenea. Mai mult, câteva state care s-au raliat inițial proiectului au ieșit din joc și Kievul a refuzat să mai recunoască investițiile de până atunci. Ca să recupereze creanța de 800 de milioane de dolari, statul român l-a insarcinat pe Lakshmi Mittal, direct interesat de soarta paletelor de la Krivoi Rog.
Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc. Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.
Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986). Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia. Sumele plătite pentru paza şi conservarea utilajelor din cadrul combinatului din Ucraina sunt de circa 4 milioane lei anual.
După anul 1994 au avut loc numeroase întâlniri bilaterale pentru rezolvarea situaţiei de la CIM Krivoi Rog. În anul 2008 în cadrul întâlnirilor de la Bucureşti, partea română a susţinut identificarea unei soluţii care să asigure plata integrală de către Ucraina a cheltuielilor efectuate de către România în cadrul CIM Krivoi Rog conform evidenţelor bancare. Partea ucrainenă a avansat mai multe propuneri, printre care rezolvarea situaţiei prin privatizarea Combinatului şi/sau despăgubirea părţii române pentru contribuţia efectuată. Propunerile avansate nu au corespuns însă intereselor părţii române, astfel, în ceea ce priveşte ipoteza privatizării CIM Krivoi Rog, partea ucraineană a insistat pentru exonerarea acesteia de orice responsabilitate în cazul în care firma care ar fi preluat participarea ucrineană la Combinat nu ar fi plătit datoriile faţă de partea română, iar în ceea ce priveşte propunerile de despăgubire, acestea nu reprezentau decât o fracţiune din valoarea participaţiei României.
În anul 2011 a existat un nou plan de privatizare a CIM Krivoi Rog, dar nici acesta nu a fost pus în aplicare deoarece parte ucraineană a invocat necesitatea perfectării unor înţelegeri cu statele implicate în proiect. La începutul anului 2012, falimentul CIM Krivoi Rog este diferit Tribunalului Economic de la Kirovograd. Instanţa a acordat un termen de şase luni pentru a pune la dispoziţia sa un plan actualizat de reorganizare, având în vedere că unele creanţe au fost rambursate creditorilor. Din perspectiva obiectivului României de recuperare a cheltuielilor efectuate la CIM Krivoi Rog, situaţia s-a complicat prin prisma procedurii de faliment care se desfăşura în paralel cu evoluţiile politice.
În data de 15 mai 2019, a avut loc, la sediul Ministerului Economiei, o întâlnire dintre reprezentanţii companiei Hares Engineering GmbH (Austria) – potenţial investitor pentru CIM Krivoi Rog, la solicitarea acestora, şi reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Potenţialii investitori şi-au manifestat interesul pentru Fabrica de Pelete construită de partea română pe platforma CIM Krivoi-Rog.
În data de 30.11.2018 zona industrială a Fabricii de Pelete a fost decuplată de la alimentarea cu energie electrică din cauza unor defecţiuni tehnice. Deşi defecţiunile au fost remediate la începutul lunii decembrie, costurilor aferente fiind suportate de către partea română, nici până în prezent Direcţia CIM Krivoi Rog nu a recuplat alimentarea cu energie electrică în zona respectivă. Ca urmare, a fost inundat subsolul obiectivelor şi utilajele tehnologice instalate, existând riscul afectării grave a structurii de rezistenţă a construcţiei.
Conform relatărilor antreprenorilor români, Direcţia Generală CIM Krivoi Rog contrar prevederilor Protocolului din 5 mai 1994 dintre guvernele României şi Ucrainei a retras în totalitate paza exterioară a Fabricii de Pelete. Datorită acestui fapt s-au intensificat cazurile de pătrundere prin efracţie şi furturi operate de către grupuri de infractori, care depăşesc numeric paza asigurată de către antreprenorii români. Ultimul caz de furt a avut loc în noaptea de 08-09 ianuarie 2021, iar în urma apelului, Poliţia locală a reţinut 7 infractori.
Totodată, firma slovacă Point continuă distrugerea construcţiei metalice, potrivit informarilor transmise de catre antreprenorii români, a conductelor tehnologice şi a utilajelor din obiectele ocupate abuziv, agresând paznicii antreprenorilor români. ”Conducerea CIM Krivoi Rog continuă să aibă o atitudine ostilă faţă de personalul român.
Patrioți bre,. Gospodari,. Inteligenți și harnici,.dar, devreme ce ambasadorul dănilă din statul paralel ortodox nu s-a rugat treaz in catedrala neamului prost,.Ce pui mei ai vrea ?..Domnul Dumnezeu drăguțul nu ți-a băgat și-n straiță,..
Participarea la Krivoi Rog este exact ca „tezaurul de la Moskova’devine doar un ritual pentru initiatii interesati si un prilej de articole flamboaiante in ziare!Nu mai apucam nimic,zero,nada, praful de pe toba ..Tot ce am dat in URSS(Republica Valea Porcului)tezaur, participatii la banca aia a lui Teodorovici,participarea la Krivoi Rog, acolo dispare
Aaaaaaa, deci asta vrem noi sa aparam in ucraina! Adica nu noi, conducatorii nostrii!!!
Se duc de rapa toate precum datoriile straineze ale multor tari care s-au evaporat fara dara. E ingrozitor sa vezi toate aceste distrugeri prin comanda unui dezumanizat, a unui ucigas de vieti pe taramul unui stat in care traiesc cetateni.
O sa le mai trimitem incontinuare ajutoare,si-o sa ne luam la tranta cu rusii ca ei sa ne scuipe pe mai departe !Romanii,cel mai prost neam din Europa!…
Încă o dată ucrainenii s-au manifestat în nota cunoscută față de români. Au boicotat prin toate mijlocele Combinatul siderurgic din Galați (Liberty Galați).
Din cate bag sama, ucrainienii sunt mai instariti decat romanii care fac parte din .u.e.! Romanii au fost jefuiti la drumul mare de vestici de nu a mai ramas piatra pe piatra. Refugiatii ucrainieni sunt bine imbracati si numai cu toale de firma pe cand romanii poarta numai de la chinezi! Succesuri sparanghelisti!
IMOBILIARE!
(mai facem un judetz acolo)
In afara de actiunii la combinatul Krivoi -Rog,Romania este propietara sau a fost de terenuri si exploatari miniere.Propietarul acestor terenuri ,nu mai este statul roman,este un roman. Electroputere Craiova a livrat anii de zile SDAC-R ,aparatura -intr-o incapere metalica cat o camera pentru exploatare miniera Dupa revolutie ,SDAC-R nu au mai fost livrate,Comenzile au fost sistate. Este gresit ca Romania nu a mai putut livra nu s-a mai dorit.O parte din produse erau finalizate dar nu s-au mai livrat,Pentru alte comenzi produsele ori erau in lucru,ori deja se aproviziobasera toate materialele pentru fabricare Indiferenta si interesele meschine ale celor care au preluat puterea atunci si au dorit distrugerea industriei romanesti.au dus la aceata situatie.Valoarea nu este a actiunilor,la combinatul metalurgic ci valoarea terenurilor miniere,unde Romania era propietara. Articolul este partial adevarat,si putin manipulator . La Krivoi-Rog,dati vina pe unii,dar banii,bogatiile pe care avem in tarile arabe ate sau furate vina cui este ?
Nasui e un incompetent cu clare accente sociopatice. Am avut ghinionul sa-l urmaresc pe fakebook multa vreme inainte ca uniunea stricatilor din Romania sa fie macar o optiune pentru ,,votanti”(acea categorie din populatie care legitimeaza criminali la putere). Ghinion pentru ca e plictisitor ca orice microfascist din asa zisul ,,spectru politic”. Spectrul tiraniei , mai degraba.
Ajutam pe dracu . Romania si-a respectat tot timpul angajamentele luate , iar asta va trebui sa ne oblige in a recupera toate cheltuielile si a reface metalurgia .
Ce s-a uitat, ori nu s-a spus, este ca acest combinat este amplasat peste un zacamant radioactiv. Orynul de la Kremlin a fost sa se construiasca acolo. Dupa destramarea URSS, nimeni n-a mai vrut sa calce on zona. Am cunoscut romani care au lucrat pe santierul de la Krivoi Rog si care au murit de diferite forme de cancer. Statul roman a investit acolo cca. un miliard de dolari, bani care s-au dus pe apa sambetei. Baii aia trebuiau socotiti la ajutorul pentru refugiati si limitat acest ajutor. Sa le dea Kamala&Co!