România, țara lui „Doamne-ajută!“

În România, cad pasarele peste linii ferate, se prăbușesc poduri, se oprește curentul în jumătate de Capitală, peste 770 de clădiri abia stau în picioare, autostrăzile se scufundă, iar drumurile naționale și județene sunt bulversate de orice ploaie sau ninsoare. Cu aceste fenomene ne confruntăm de ani de zile și nimic nu pare să se schimbe. Iar dacă sunt întrebați, cei responsabili fie dau din umeri, fie mulțumesc providenței: „Doamne-ajută că nu s-a întâmplat mai rău“.

Miercuri, 21 februarie, o pasarelă s-a prăbușit peste calea ferată în apropiere de gara Ploiești Vest, prin care trec toate trenurile ce pleacă din București și merg către Brașov și apoi mai departe, spre Ardeal. Traficul feroviar a fost întrerupt ore întregi pe cel mai circulat tronson feroviar din țară. Din fericire, în momentul prăbușirii niciun tren nu circula prin acea zonă. Această cădere a pasarelei reprezintă, într-un fel, România ruginită, lăsată în paragină. Dar avem și România construită prost. Cu două zile înainte de alegerile prezidențiale din 2016, premierul Victor Ponta a inaugurat un tronson din autostrada Deva – Orăștie. După câteva luni a fost scos din circulație pentru că s-au descoperit infiltrații sub asfalt. Și România a ajuns la contraperformanța să scadă numărul de kilometri de autostradă, nu să-l crească. Tot pe același tronson, dealul Aciliu pune în pericol siguranța traficului pentru că au loc alunecări de teren. Probleme sunt și la autostrăzile în construcție. Pe lotul III din Lugoj – Deva, un rambleu de aproape 70 de metri a luat-o la vale. Prăbușirea a avut loc în zona Holdea, locul unde s-au introdus în proiect două tuneluri, cunoscutele ecoducte, care au dus la suplimentarea valorii contractului, de 578 milioane lei, fără TVA.

Drumuri lovite

Poduri căzute, alunecări de teren, ploi abundente. Acestea sunt câteva dintre cauzele care duc la închiderea drumurilor din România. Pe DN 66A, între Câmpu lui Neag şi Cerna Sat, au avut loc alunecări de teren, alunecări de versanţi, căderi de copaci, cedări de terasament. Circulația este închisă până la finele acestui an. Pe celebrul DN 1, cel mai circulat drum din țară, în zona Cornu, Prahova, a avut loc o alunecare de teren, cu afectarea acostamentului pe o lungime de 10 metri. Circulația este restricționată pe banda 1 (Calea 2). Se circulă doar pe banda 2 (Calea 2). Pe DN 10, între Măgura și Ciuta, o alunecare de teren a afectat partea carosabilă pe o lungime de 12 metri. Circulația este alternantă, fiind dirijată prin indicatoare cu restricție de viteză la 30 km/h. La Siriu, pe DN 10, a cedat zidul de sprijin și a antrenat acostamentul pe o lungime de 40 de metri, cu tasare acostament și parte carosabilă. Pe DN 11A, între Podu Turcului și Ivănești, a cedat terasamentul corp drum din cauza precipitațiilor abundente. Tot pe DN 11A, ploaia a dus la ravenarea terasamentului. Între Cireșoaia și Cerdac, pe DN 12B, s-a prăbușit terasamentul corpului drumului din cauza precipitațiilor. Rampa podului provizoriu dintre Vânători și Bisericani, pe DN 13C, a căzut. Circulația este restricționată pe jumătate din drum, iar vehiculele de peste 10 tone nu au voie să circule. Pe DN 17, la Șcheia, s-a prăbușit căminul de canalizare. Drumul are două benzi, dar se circulă pe una singură. Pe DN 2, s-a degradat suprastructura podului metalic din amonte de la Mărăcineni (peste râul Buzău). Circulația autovehiculelor este restricționată la viteza de 10 km/h, începând cu km 115+100 până la km 114+500, pe podul metalic în amonte (Rm. Sărat – Buzău). De asemenea, circulația este restricționată pentru autovehiculele cu MTMA mai mare de 40 de tone. Restricția va fi menținută până la finalizarea lucrărilor, adică 31 decembrie 2018. La Huși, pe DN 24B, ploile au dus la prăbușirea terasamentului corpului drumului. Pe DN 2F, între Bălănești și Podu Turcului, a cedat terasamentul și s-au deplasat dalele de beton.

Poduri prăbușite

Podurile nu sunt sigure și cad cu mașini cu tot. Un exemplu în acest sens este podul din comuna argeșeană Merișani. Acesta a căzut în timp ce o autobasculantă trecea peste el. Un alt pod a căzut în județul Neamț, în comuna Pângărați, pe drumul național dintre Piatra Neamț și Bicaz. Căile ferate nu sunt sigure. La viteze mici, deraiază trenurile, precum un tren de marfă în zona localităţii Balota din judeţul Mehedinţi. Acesta era încărcat cu motorină şi benzină. Un vagon s-a răsturnat. Locomotiva trenului IR 1366 Braşov – Budapesta, la trecerea peste macazurile de la intrarea în staţia Băile Tuşnad, între Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc, a deraiat cu o osie.

Bulina roșie

Riscă să cadă și clădirile. În București sunt 774 de clădiri cu bulină, din care peste 180 sunt încadrate în clasa I de risc seismic, care prezintă pericol public. Toate aceste clădiri au fost expertizate în urmă cu peste 20 de ani și este posibil ca numărul lor să fie mai mare. În ultimii 27 de ani au fost consolidate doar 20 de clădiri cu bulină roșie.

Fără curent

Spre sfârșitul anului trecut, în București s-au produs mai multe avarii însemnate în rețeaua de transport energie electrică operată de compania de stat Transelectrica, cauzele fiind ritmul de creștere a consumului de curent în Capitală, mai mare decât în celelalte regiuni, gradul mare de concentrare al consumului, lipsa unor injecții de putere în zona metropolitană, creșterea producției de energie din surse regenerabile din Dobrogea și zona adiacentă. La una dintre avarii, timp de o oră, 300 de străzi, începând din cartierul Aviației până în Titan şi Dristor, au rămas fără iluminat stradal. În blocurile de locuințe și clădirile de birouri a fost întuneric, la fel și în stațiile de metrou. La Spitalul Fundeni, aflat în zona afectată, s-a activat automat generatorul electric și, astfel, a fost asigurată activitatea în sălile de operații și la terapie intensivă. În multe dintre intersecții, mai ales din sectoarele 1 și 2, în zonele Barbu Văcărescu, Pipera, Tei, Pantelimon, semafoarele s-au stins, iar circulația a fost dirijată de polițiști sau chiar de unii șoferi care au coborât din mașini. Pe harta traficului rutier, multe zone sunt adevărate puncte nevralgice, iar oprirea semafoarelor generează un haos general.

Stare tehnică precară

Transelectrica este o companie care are nevoie de investiții serioase pentru înnoirea rețelei naționale de transport, întrucât aceasta este în bună parte veche, uzată, iar multe dintre liniile de înaltă tensiune şi transformatoarele şi-au depăşit durata de viaţă normată. În plus, reparaţiile sunt mult sub nivelul celor planificate. „Din totalul Liniilor Electrice Aeriene (LEA), 83,6% din acestea au anul punerii în funcțiune în perioada 1960-1979, 14,07% între anii 1980 și 1999, iar circa 2,31% după anul 2000. Se constată un procentaj redus de puneri în funcțiune după anul 2000“, se arată într-un raport al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) referitor la starea tehnică a reţelelor. Documentul arată un grad de utilizare foarte ridicat (91,94%) pentru LEA puse în funcțiune până în anul 1979 (83,6% din totalul liniilor electrice aeriene în funcțiune). Gradul de utilizare a LEA reprezintă raportul procentual între durata de funcţionare a acestora şi durata de viaţă normată, care este de 48 de ani. Probleme mari sunt la liniile de înaltă tensiune de 110 kV. Acestea sunt construite până în anul 1979 și au un grad de utilizare de peste 100% (108%), adică şi-au depăşit durata de viaţă normată. Situația este asemănătoare în cazul transformatoarelor. „Din puterea totală instalată în transformatoare/autotransformatoare, circa 17% au fost puse în funcțiune între anii 1960 și 1979, 24,2% între anii 1980 și 1999, iar 58,9% după anul 2000“, se arată în raportul ANRE. Durata de viaţă normată a unui transformator este de doar 24 de ani. „Se constată că majoritatea transformatoarelor/autotransformatoarelor puse în funcțiune înainte de anul 2000 au durata de funcționare depășită (circa 41% din puterea totală instalată). Pentru restul de transformatoare/autotransformatoare, gradul de utilizare mediu raportat la puterea instalată este de circa 33%“, scrie în raportul ANRE. Circa 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate în perioada 1970-1980, în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană. Din grupurile de condensaţie, 66% au vechime peste 30 de ani, 18% au vechimi cuprinse între 20 şi 30 de ani şi numai 16% au o vechime de până la 20 de ani, iar în cazul grupurilor de cogenerare, 53% au vechime peste 30 de ani, 30% au vechimi cuprinse între 20 şi 30 de ani şi numai 17% au o vechime de până la 20 de ani. Din cauza tehnologiilor anilor ‘60-‘70, a duratei mari de exploatare şi a uzurii, grupurile termoenergetice au performanţe reduse, cu randamente de aproximativ 30%, cu excepţia unor grupuri pe cărbune reabilitate, care ating randamente de 33%. Aceste randamente reprezintă 65-70% din randamentul grupurilor moderne, care funcţionează în prezent în cele mai multe ţări europene dezvoltate. În România, vechimea în funcţionare a instalaţiilor de producere a energiei termice este, în proporţie de peste 80%, mai mare de 30 de ani, unele instalaţii depăşind 45 de ani. Regia de termoficare din București, RADET, este campioana incidentelor. În octombrie anul trecut, regia a anunțat că furnizarea energiei termice pentru apă caldă şi căldură se realizează sub parametrii normali din cauza unor avarii apărute la centralele CET Vest şi CET Grozăveşti, aparținând ELCEN. Astfel că sectoarele 1 şi 6 şi parțial Sectorul 5 au rămas fără căldură. În urmă cu o săptămână, o țeavă RADET s-a surpat și a inundat o galerie a metroului, între Gara de Nord și Piața Victoriei, și a lăsat fără apă caldă 76 de imobile de pe Calea Victoriei și străzile adiacente.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.