Schimbare a poziţiei Franţei: Hollande vede România în Schengen

Preşedintele francez se află marţi în vizită de stat în România, cu trei zile înainte de summitul european care va avea loc la Bratislava. Francois Hollande a fost întâmpinat marţi dimineaţă, cu onoruri militare, de preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni.

Francois Hollande a fost aşteptat pe platoul oficial de la Palatul Cotroceni de Klaus Iohannis, din delegaţie făcând parte ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, ambasadorul României la Paris, Luca Niculescu, şi consilieri prezidenţiali.

Foto: Administraţia Prezidenţială

După intonarea imnurilor celor două state, preşedintele Franţei a dat onorul Regimentului de Gardă şi Protocol.

Foto: Administraţia Prezidenţială

După convorbirile oficiale, cei doi şefi de stat au făcut declaraţii comune de presă.

Declarațiile lui Hollande și Iohannis la Palatul Cotroceni:

Klaus Iohannis:

„Domnule Preşedinte, îmi face o deosebită plăcere să vă avem astăzi aici oaspete, la București. Vizita de stat de azi este o puternică reconfirmare a importanței pe care o acordăm, la Paris și la București, relației de Parteneriat Strategic dintre Franța și România şi în cursul convorbirilor pe care le-am avut, domnule Preşedinte, noi doi, cred că putem să spunem de pe acum că avem un Parteneriat strategic aprofundat sau intensificat şi că lucrăm la această relaţie foarte specială. Este o relație care constituie o prioritate de prim rang pentru țara noastră. Am confirmat consecvent acest lucru în cei 136 de ani de relații diplomatice și nu numai. Istoria cooperării și prieteniei tradiționale dintre poporul francez și poporul român datează însă de mult mai mult timp. De asemenea, mă bucur că vizita are loc în anul în care aniversăm 25 de ani de la semnarea, pe 20 noiembrie 1991, a Tratatului de înţelegere amicală şi cooperare dintre România şi Franţa. Vizita și dialogul avut astăzi confirmă o relație privilegiată, foarte solidă, cu potențial foarte generos, în valorificarea căruia ne implicăm în permanență, împreună. Avem un parteneriat excepţional, caracterizat de un adevărat reflex de cooperare, a cărui funcționare este bazată pe încredere și orientată înspre rezultate tangibile. Împărtășim aceeași viziune despre dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic şi am examinat astăzi primele rezultate obținute în aplicarea obiectivelor Foii de Parcurs a Parteneriatului nostru, foaie de parcurs actualizată în luna iunie a acestui an, la Paris. Şi în acest context, pot să spun că am fost amândoi de acord şi mulţumiţi să intensificăm dialogul care până acum a fost în domeniului miniştrilor de externe, axat pe o colaborare, o corelare pe probleme de politică externă. Împreună am decis că este cazul să ridicăm acest format la un nou nivel, la nivelul miniştrilor de externe şi de apărare, având în vedere multiplele dosare în care Franţa şi România au abordări comune şi potenţial de a găsi împreuna soluţii. Am discutat cu înaltul oaspete francez despre nevoia de a susține și aprofunda numeroasele aspecte de succes ale cooperării sectoriale, unde aş menţiona în mod expres dimensiunea economică. Cooperarea bilaterală în acest domeniu va primi un impuls suplimentar și cu ocazia acestei vizite, prin organizarea, astăzi, a forumului economic intitulat „Parteneriatele franco-române de viitor”, întâlnire la care vom avea plăcerea de a participa, domnul Președinte Hollande și cu mine. Mă bucur că domnul Președinte va vizita astăzi şi uzina Airbus Helicopters de la Braşov-Ghimbav – un proiect care va avea, sunt convins, acelaşi succes pentru noi pe care îl are deja proiectul de tradiţie „Dacia/Renault”. Am convenit că este necesar să valorificăm și potențialul de diversificare a relației noastre bilaterale, mai ales în domenii de excelență, cum sunt inovarea şi cercetarea științifică. Mă bucur că avem prilejul de a vizita, imediat după această întâlnire, împreună cu domnul Președinte Hollande, Centrul de Cercetare Infrastructura Luminii Extreme – Fizică Nucleară de la Măgurele. Sunt convins că în acest domeniu cooperarea dintre România și Franța are posibilități deosebite de dezvoltare și cred în transformarea ei într-o nouă poveste de succes. În acest sens, astăzi va fi semnat la Măgurele un document important de cooperare privind formarea competenţelor în domeniul laserilor de mare intensitate. Tot cu această ocazie, va fi semnat şi un Protocol de cooperare în domeniile educaţiei şi formării profesionale între ministerele de resort din Franţa şi din România. O atenție aparte în discuțiile noastre a fost acordată pregătirii, împreună cu partea franceză, a Sezonului cultural încrucișat, proiect comun prin care vom marca, în Franța și în România, Centenarul creării României moderne, 1918 – 2018. După cum cunoașteți, ne pregătim să participăm, atât Președintele Hollande cât și eu, la finele acestei săptămâni, la un summit la Bratislava, summit în cadrul căruia vom discuta despre viitorul Uniunii Europene, un summit în format de Consiliu European. România va participa acolo substanțial şi activ la procesul de reflecție demarat la nivel Uniunii Europene pentru găsirea de soluții constructive și pragmatice, care să recâștige încrederea cetățenilor europeni. Provocările actuale pot fi depășite doar printr-o acțiune comună, solidară, inclusivă a celor 27 de ţări membre. Rezultatul dezbaterii care începe la Bratislava trebuie să fie o Uniune mai coezivă, mai pragmatică, orientată spre rezultate concrete, mai flexibilă în proceduri, mai aproape de cetăţeni.

Trebuie să evităm fragmentarea, de aceea e important să ne concentrăm pe acţiuni şi obiective care ne unesc, nu pe cele care ne divizează. Este nevoie, de asemenea, de îmbunătăţirea funcţionării instituţiilor europene, conform competenţelor lor, de creşterea transparenţei şi legitimităţii lor. Trebuie să comunicăm mai mult, mai bine şi mai inteligent despre Uniunea Europeană. Cred, de asemenea, că priorităţile noastre strategice, şi aici am fost exact pe aceeași lungime de undă cu domnul Preşedinte Hollande, trebuie să fie securitatea internă şi externă a Uniunii Europene, creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, mai ales la nivelul tinerilor, dar şi bugetul Uniunii şi piaţa internă. În contextul Uniunii Europene, domnul Preşedinte Hollande şi cu mine am avut discuţii şi pe dosare sensibile. Am abordat împreună, şi, subliniez, foarte constructiv, tematica aderării României la Spaţiul Schengen. De asemenea am discutat foarte constructiv şi credem că putem să găsim împreună soluţii pentru Directiva detaşării lucrătorilor. Este important de ştiut că, în cadrul întâlnirii de astăzi, am avut oportunitatea să discutăm şi despre vecinătatea estică, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, regiuni în care Franţa are o implicare activă în plan politic, aceste discuţii evident pentru facilitarea unui dialog constructiv care să conducă la avansarea unor soluţii pentru conflictele din regiune.

În încheiere, domnule Preşedinte, încă o dată vă mulţumesc pentru vizita pe care o efectuaţi în România şi pentru faptul că se conturează o colaborare mult mai intensă în beneficiul Franţei, a României şi, cred, şi a Uniunii Europene!”

François Hollande:

„Domnule Preşedinte, daţi-mi voie să vă mulţumesc şi să le mulţumesc tuturor autorităților române pentru invitaţie.

Este prima vizită de stat a unui Preşedinte al Republicii Franceze din 1997 încoace, de când a venit domnul Jacques Chirac în România. Mi-aţi făcut această invitație acum câteva luni, sau chiar mai mult, şi mă bucur că pot astfel să îmi respect angajamentul de a mă afla aici. Răspunsul meu la invitaţia dumneavoastră este răspunsul la relaţia noastră istorică, economică, ştiinţifică dintre cele două ţări care s-a închegat de-a lungul generaţiilor între ţările noastre. S-a definit un Parteneriat Strategic acum câţiva ani iar această vizită de stat nu trebuie doar să respecte şi să implementeze acest parteneriat, ci să-l amplifice, să-l aprofundeze. Iată ce am ilustrat prim mai multe proiecte care sunt realizate sau se nasc astăzi. În primul rând, domnule Preşedinte, împreună ne vom deplasa la instalaţia laserului ELI, o instalaţie unde cercetătorii de nivel înalt au putut să-şi pună în comun competenţele şi cunoştinţele în domeniul luminii extreme. Nu este uşor să găsim lumina, darămite lumina extremă. Deci trebuia ca românii şi francezii să-şi unească eforturile pentru a reuşi. Prin această cooperare ştiinţifică se leagă şi legături industriale, pentru că Thales participă la construcţia acestei infrastructuri şi lucrurile vor continua în acest sens, pentru că cercetătorii români şi cercetătorii de la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică şi cei de la platoul de la Saclay vor face investiţii suplimentare şi îşi vor lua angajamente noi.

Al doilea exemplu a ceea ce înseamnă acest Parteneriat Strategic este ceea ce vom face la Braşov pentru a inaugura Uzina Airbus Helicopters. Dorim să arătăm că împreună Franţa şi România au voinţa de a coopera în ceea ce priveşte apărarea. În cadrul Parteneriatului Strategic, domnul Preşedinte Iohannis a spus că miniştrii de externe se întâlnesc în mod regulat, ei bine şi miniştrii de apărare se vor întâlni de acum înainte pentru a găsi soluţii comune în ceea ce priveşte apărarea Europei. Dorim ca ţările noastre să aibă schimburi regulate, să aibă o analiză comună şi să aibă politici comune, pentru că obiectivul nostru este să avem o industrie europeană a apărării. Franţa, de mai bine de 20 de ani, acum, a înţeles că România dorește să se dezvolte, România dorește să se deschidă, România doreşte să se integreze în Uniunea Europeană, iar Franţa a însoţit-o pe acest drum. Sunt aproape 450 de întreprinderi franceze care se află în România şi au creat mai bine de 100 de mii de locuri de muncă pentru salariaţii români. Dorim ca Franţa să poată să aducă soluţii în ansamblul economiei române, în domeniul noilor tehnologii, pentru start-up-uri, în domeniul tranziţiei energetice, în domeniul mediului, transporturilor, transporturilor terestre, feroviare. Trebuie să facem în aşa fel încât să colaborăm şi pentru aeroporturi şi tot ceea ce ţine de amenajarea urbană, răspunsuri pe care partenerii noştri români le aşteaptă. Această vizită de stat vrea să pună în lumină şi cooperarea universitară de nivel înalt. Avem mai bine de 500-600 de acorduri între instituţiile universitare din Franţa şi România. Este considerabil! Franţa este prima destinaţie a studenţilor români în cadrul Programului Erasmus, sunt mai bine de 4.000 şi noi dorim să fie şi mai numeroşi. Această atractivitate a Franţei pentru studenţii români vine din francofonia pe care o împărtăşim. Acum câţiva ani am avut un summit al francofoniei în România. România are rădăcini latine şi, deci, limba franceză trebuie să ne asigurăm că va fi vorbită şi predată în România. 20% dintre elevii români învaţă limba franceză ca şi primă limbă, iar 80% ca limba a doua. Datorită acestei legături lingvistice trebuie să o punem în slujba culturii. Cultura franceză a fost îmbogăţită de mulţi români care au fost exilaţi în Franţa şi care au dat ceea ce a fost mai bun din ei culturii franceze. Deci avem o inspiraţie şi citez aici cinematografia care este o mare reuşită a cooperării dintre cele două ţări şi care consacră talentul artiştilor români. Am hotărât, domnul Preşedinte şi cu mine, ca odată cu ocazia Centenarului naşterii României Moderne să organizăm un sezon cultural încrucişat, de la 1 decembrie 2018 până în iulie 2019, este vorba despre perioada în care România va asuma preşedinţia Uniunii Europene.

Peste trei zile, Preşedintele Iohannis şi cu mine vom fi la Bratislava. Avem aceleaşi priorităţi. Prima este aceea de a-i proteja pe europeni, să le asigurăm securitatea, să controlam frontierele externe. Fiecare ţară trebuie să facă un efort, ţările membre ale Spaţiului Schengen, dar şi celelalte care nu sunt membre încă, dar care aspiră. România s-a dotat prin Programul PNR pentru controlul circulaţiei persoanelor care tranzitează prin aeroporturi şi s-a dotat cu o astfel de structură importantă pentru securitatea noastră. Pentru noi este un punct esenţial în lupta împotriva terorismului, de aceea discuţiile trebuie purtate la Bruxelles pentru a vedea cum pot aduce aeroporturile române o contribuţie în Spaţiul Schengen prin eficacitatea lor.

Am dorit, de asemenea, ca Europa să aibă reguli, inclusiv pentru libera circulaţie. Europa înseamnă creştere, trebuie să fie şi mai multă creştere. Europa înseamnă locuri de muncă, ar trebui să fie şi mai multe locuri de muncă şi să dăm Planului Juncker şi mai mult sens şi la fel şi investiţiilor în următorii ani.

Am abordat chestiunea lucrătorilor detaşaţi. Nu putem accepta fraudele, abuzurile care se pun în calea liberei circulaţii. Este în interesul tuturor să-i pedepsim pe cei care abuzează de această situaţie, care folosesc aceşti lucrători detaşaţi în detrimentul principiului şi care dau apă la moară partidelor şi poziţiilor extremiste. Trebuie să facem în aşa fel încât Directiva cu privire la lucrătorii detaşaţi să fie revizuită, modificată, cum se face de altfel acum pentru a respecta principiile care ne unesc.

Împreună cu Preşedintele Iohannis am abordat şi chestiunea romilor, care acum câţiva ani a avut consecinţe politice în Franţa. Această chestiune din 2012 încoace a fost abordată şi s-au găsit răspunsuri de o parte şi de cealaltă pentru a putea controla deplasarea populaţiilor, să putem asigura întoarcerea unor populaţii şi sprijinul luptei împotriva sărăciei în România, pentru a ne asigura cu toţii că aceste populaţii au condiţii de trai decente în ţara lor. Este o chestiune de demnitate, responsabilitate, solidaritate şi trebuie să evităm ca aceste subiecte să nu fie folosite în slujba xenofobiei.

Preşedintele Iohannis şi cu mine am abordat subiecte internaţionale, cum ar fi Ucraina. Trebuie să ne asigurăm că acordurile de la Minsk, care sunt singura soluţie, să fie singura metodă către stabilitate, securitate şi pace.

Apoi în ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, trebuie să sprijinim toate eforturile pentru încetarea ostilităţilor, pentru că ceea ce se întâmplă la ora actuală este un atac al drepturilor omului şi trebuie să vedem ce soluţie găsim pentru o situaţie stabilă din punct de vedere politic în Siria. Mulţumesc României pentru solidaritatea pe care a avut-o faţă de Franţa ca urmare a atentatelor, dar şi pentru sprijinul pe care ni l-a acordat în Mali şi în alte situaţii. Există riscuri pentru Europa, pentru securitatea Europei şi trebuie să abordăm acest subiect la Bratislava. Am dorit ca acordul de la Paris cu privire la Acordul COP 21 să fie ratificat. Am avut deja succese, Franţa a fost prima care a ratificat acest acord. Era de datoria ei, dar au mai ratificat textul şi China, Statele Unite, Brazilia. Trebuie să avem o Europă care să fie o parte implicată până la sfârşitul anului în acest acord de la Paris.

Sunt foarte fericit că mă aflu aici în România, în această ţară europeană din toate aceste motive evocate. România nu este o ţară ca oricare alta, nu. Avem rădăcini comune, avem o cultură, împărtăşim multe şi avem multe legături. Aici în România am impresia că mă aflu acasă şi vă mulţumesc pentru acest lucru.”

Întrebări din partea presei:

Jurnalist: „Am o întrebare, domnule Hollande. Vineri ați fost la Atena și joia viitoare vă întâlniți cu doamna Cancelar Angela Merkel. Care sunt punctele de divergență care trebuie încă soluționate între aceste două blocuri, Europa de Nord și Europa de Sud, înainte de Summitul de la Bratislava? Aveți impresia că Germania susține proiectul dumneavoastră de a dubla Planul Juncker? Apoi, tot în legătură cu domnul Juncker. A dorit să sesizeze Comitetul de Etică cu privire la angajarea de către Goldman Sachs a predecesorului său. Susțineți această inițiativă? Domnule Iohannis, o întrebare cu privire la Spațiul Schengen. După această întâlnire, aveți impresia că vă apropiați de o aderare la Spațiul Schengen? Aveți impresia că sunteți susținut de către Franța?

Președintele François Hollande: „Europa nu mai funcționează pe blocuri. Este o istorie trecută. Europa s-a unit și ea, s-a unit pentru că împărtășește, sau cel puțin trebuie să împărtășească, aceleași valori și angajamente, aceleași perspective. Europa nu s-a unit, pur și simplu, pentru ca fiecare să găsească în bugetul european părticica care îi convine. Europa s-a confruntat cu situații foarte dificile în ceea ce privește chestiunea refugiaților și au fost divergențe. Însă, la ora actuală, trebuie să ne amintim că principiile Schengen și protecția frontierelor trebuie să ducă la protecția frontierelor, inclusiv prin protecția femeilor și bărbaților care se află în interiorul acestor frontiere. Este unul din principiile Europei. La Bratislava trebuie să găsim soluții pentru a asigura securitatea și protecția, mai ales a frontierelor. Germania și Italia ni s-au alăturat. Trebuie să ne asigurăm, și am discutat cu Președintele Iohannis în acest sens, că apărarea europeană nu este doar un principiu evocat, ci trebuie să se efectueze prin etape. S-a prezentat deja un plan comun de către miniștrii Apărării din Franța și Germania. Împreună cu România punem bazele unei industrii de apărare. Deci, prima prioritate de la Bratislava este de ce ne aflăm împreună toți 27, pentru că Marea Britanie a ales să iasă? Ei bine, pentru a purta împreună unele principii, unele proiecte, să asigurăm apărarea europenilor și să ne asigurăm că Europa are ambiții de prosperitate, creștere. Iată miza planului Juncker. Și eu doresc ca acesta să fie dublat și susţinut pentru ca în următorii ani să avem valul de investiții care ne vor pregăti pentru economia de mâine în tehnologia digitală, tranziția energetică. Europa trebuie să fie o speranță. Dacă nu mai este speranță, nu mai este Europa. Ea a fost o speranță multă vreme pentru cei care fac parte din ea. Este vorba despre o piață care s-a deschis, o monedă, o pace, capacitatea Europei de a avea o voce auzită peste tot în lume. Această speranță s-a evaporat. Deci, trebuie să reînnoim această speranță prin tinerii Europei, mobilitate, cercetare, cu posibilitatea de a se forma, de a avea un loc de muncă, și este prioritatea pe care o voi sublinia la Bratislava. Și am impresia că nu voi fi singur, pentru că am trasat aceste linii cu doamna Cancelar Angela Merkel, cu domnul Matteo Renzi, și am discutat acest subiect și cu domnul Președinte Iohannis înainte de Summitul de la Bratislava. Trebuie să fixăm o agendă până la aniversarea Tratatului de la Roma, pentru că eu cred că trebuie să arătăm că Uniunea Europeană a primit un nou impuls. Ceea ce a hotărât domnul Juncker cu privire la situația domnului Barroso, am enunțat deja o poziție când s-a dat acest anunț public. Am spus că am fost uimit de alegerea domnului Barroso și m-am exprimat în favoarea respectării regulilor de etică, pentru că, a te alătura echipelor Goldman Sachs, care este la originea unor dificultăți, ei bine, asta justifică o procedură. Iată ce a început domnul Juncker și sprijin inițiativa dânsului.”

Președintele Klaus Iohannis: „În chestiunea Schengen, România este sprijinită de Franța. Am discutat această chestiune astăzi cu Președintele Hollande și cred că acest demers se înscrie într-un demers foarte solid și sustenabil în cadrul Uniunii Europene. Tot vorbim despre viitorul Uniunii Europene și atunci cred că este important să ne punem întrebarea: ce așteaptă europeanul de rând, cetățeanul de rând de la Uniunea Europeană? Și eu cred că așteaptă două lucruri, prosperitate și securitate. Chestiunea securității externe și interne este, evident, nu doar în atenția cetățenilor europeni, alegătorilor, ci este, în același fel sau poate chiar mai mult, în atenția noastră, a politicienilor. Și aici, dacă vorbim despre securitatea externă, este clar că o bună parte din concept se referă la asigurarea graniței externe a Uniunii Europene. România, în momentul de față, din păcate, nu este încă membră a Spațiului Schengen, și așa trebuie să ne îngrijim noi singuri de granițele noastre, dar, dacă am trage o concluzie despre felul în care România s-a comportat în timpul crizei migrației, de exemplu, cu toată modestia, trebuie să spun că am făcut față foarte bine acestei situații. Acest lucru arată că România știe foarte bine cum să apere granița externă a Uniunii Europene și România acționează de mult timp deja ca un membru de facto al Spațiului Schengen, fiind implicată în toate formatele care se preocupă de Spațiul Schengen și de securitatea granițelor. Și, în acest sens, așa cum a subliniat și domnul Președinte Hollande, chiar acum câteva minute, este în beneficiul Uniunii ca România să vină cu expertiza ei în acest Spațiu. Evident, că din motive practice, acest lucru nu se poate realiza probabil dintr-o dată. Și, așa cum a subliniat Președintele Hollande, trebuie să facem cât de curând demersurile potrivite la Bruxelles pentru a beneficia, toată lumea, de securitatea aeroporturilor românești, adică aeroporturile, Programul PNR, securitatea în aeroporturi sunt la standardele cele mai înalte europene și ar fi benefic pentru toată lumea ca acest pas să se facă cu cât mai repede, cu atât mai bine. Ar fi în beneficiul evident al schimbului economic reciproc. Ar fi în beneficiul turismului, de ce nu. Ne pregătim pentru acel sezon cultural încrucișat, vor fi mulți interesați, mulți artiști care vor vrea să călătorească între țările noastre. Sunt doar câteva din exemple și beneficiul de securitate ar fi însemnat. Deci, pe scurt, da, ne simțim sprijiniți de Franța.”

Jurnalist: „Cât de repede putem avea o armată europeană și dacă ea ar putea să aibă și atribuții de securizare a granițelor externe ale Uniunii?”

Președintele François Hollande: „Securitatea, apărarea, încep cu protecția frontierelor. Am mărit deja numărul pazelor de coastă, de frontieră, iar în următoarele luni trebuie să mărim încă o dată efectivele. Protecția și apărarea frontierelor înseamnă și vapoare care pot să salveze vieți în Marea Mediterană. Iată ce pot face aceste ambarcațiuni. Putem să respingem și să blocăm accesul unor ambarcațiuni care se îndreaptă către Europa, și trebuie să combatem și filierele și traficul. Apoi, ce trebuie să facem pentru apărarea Europei? În primul și în primul rând, trebuie să investim mai mult. Eforturile principalelor țări europene nu sunt suficiente. Franța face o parte, partea ei, Franța este primul buget de apărare din Europa, dar trebuie să facem în așa fel încât toate țările să se implice mult mai mult, în sensul larg al cuvântului, în apărarea Europei. Trebuie să investim, să ne asigurăm că sunt capacități, că avem tehnologii și un al doilea efort pe care trebuie să îl facem, iar Franța și-a asumat deja unele responsabilități, este proiectarea forțelor, ce trebuie să facem când se hotărăște o operațiune internațională, într-o situație de urgență, dacă putem trimite forțe armate în afara frontierelor noastre. Ei bine, iată principiile care trebuie să construiască apărarea Europei în cadrul unei alianțe. Apărarea împotriva terorismului cere o organizare din partea europenilor care să fie diferită de cea trecută. Suntem într-un punct strategic, într-un moment strategic, și Europa trebuie să poată să depășească, să intre într-o etapă nouă în organizarea și finanțarea apărării ei.”

Președintele Klaus Iohannis: „România este de acord și sprijină această inițiativă franco-germană în domeniul apărării comune. Este clar că avem nevoie de o mai bună coordonare, avem nevoie de o mai bună dotare și avem nevoie de o revigorare în continuare a industriei de apărare în Europa. România este conștientă de aceste lucruri și pregătită să participe. În același fel, cred că este bine să spunem că nu dorim să dezvoltăm o inițiativă care înlocuiește formatul NATO, ci dorim o inițiativă care vine în completarea și lucrează împreună cu formatul NATO, lucru care, cu siguranță, va duce la o îmbunătățire netă și pentru termen foarte lung a capacității Uniunii Europene de a se apăra și de a interveni în zone de criză.”

Jurnalist: „Întrebare cu privire la Alstom. Statul este acuzat că ar fi orbit cu privire la participarea Alstom. De ce nu s-a putut anticipa decizia Alstom? Cum se face că Executivul și Ministerul Economiei nu au putut să anticipeze situația și cum se face că trebuie licitație acum pentru a salva instalația de la Belfort? Când vă veți întoarce la Florange?”

Președintele François Hollande: „Întrebarea este de actualitate, nu doar pentru că s-a anunțat ce s-a anunțat, precipitat, fără a fi consultată direcțiunea Alstom. Este de actualitate pentru că Alstom este prezentă în România. Vreau să mă poziționez în favoarea Alstom, nu doar din perspectiva unor licitații. Alstom este o întreprindere privată, care își exercită activitatea datorită comenzile făcute de către instituțiile publice, colectivitățile locale și contractele de export. Am fixat un obiectiv și anume să asigurăm continuitatea instalației de la Belfort în următorii ani. Asta presupune o mobilizare din partea tuturor, nu doar un procentaj de capital. Suntem minoritari în capital. Trebuie să afirmăm foarte clar că Grupul Alstom trebuie să își dea seama ce reprezintă la nivel mondial și această instalație de la Belfort poate să fie sprijinită prin comenzile care există, iar lucrurile pot fi accelerate. Este ceea ce a făcut, de altfel, Guvernul. Trebuie să se susțină eforturile Guvernului pentru a ne asigura că activitatea Alstom și activitatea de la Belfort vor continua. Vreau să mă asigur că activitatea va fi perenizată, mai mulți ani. În ceea ce privește Florange, doresc să mă refer și la exemplul ArcelorMittal. S-au luat angajamente și ne-am asigurat că se fac mai bine de o 186 de milioane de euro investiții și am încercat să ne asigurăm că nu se vor face disponibilizări. Mai bine de 190 de milioane de euro au fost investiți, personalul a fost transferat, partenerii privați au fost asociați la aceste măsuri, și am constatat și eu progresele făcute, și, dacă se poate, mă voi deplasa în următoarele săptămâni acolo.”

Jurnalist: „Cum vă veți asigura că armata europeană nu va concura activitatea NATO? Nu există un pericol ca această armată europeană să slăbească interesele NATO?”

Președintele François Hollande: „Țările europene fac parte majoritatea din NATO și trebuie să rămânem și să participăm la acțiunile NATO, să ne asumăm rolul fiecare. Însă, în cadrul acestei alianțe, și Europa trebuie să se organizeze. Nu se poate baza pe capacitățile unei puteri exterioare. Europa trebuie să aibă capacitatea de apărare, industria necesară și mijloacele care îi permit să acționeze. Nu facem ceva în afară. În cadrul alianței, trebuie să ne asigurăm că Europa este apărată. Trebuie să ne asigurăm că putem răspunde. Dacă noi, într-o zi, vom fi amenințați, trebuie să fim autonomi în alegerile noastre, iar Franța este atașată acestui respect al Alianței, dar și spiritului de autonomie. Și cred că toate țările europene vor să aibă această poziție în alianță, în care au un rol. Am fost la Summitul NATO, la care a participat și domnul Iohannis, și s-a degajat din discuții această linie strategică.”

Președintele Iohannis: „În primul rând, garanția constă în faptul că nu se dorește așa ceva. Apărarea europeană este o temă importantă, foarte importantă. Securitatea externă trebuie garantată. Pe de altă parte, avem foarte multe programe și proiecte NATO și ceea ce se dorește nu este o concurență sau o înlocuire, ci o sinergie între inițiativele europene și inițiativele NATO în beneficiul și unora, și altora.”

După vizita de la Palatul Cotroceni, Hollande va merge împreună cu Iohannis la Centrul de Cercetare ELI-NP din cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” din Măgurele, unde va vizita Camerei de Control Laser.

Francois Hollande se va întâlni şi cu premierul Dacian Cioloş, în cadrul unui prânz oficial, care va avea loc la ora 13.00.

Holland şi Cioloş vor merge ulterior la inaugurarea fabricii Airbus de la Ghimbav.

Marţi seară, Klaus Iohannis va oferi o cină oficială pentru preşedintele francez.

Potrivit administraţiei prezidenţiale, obiectivul comun al acestei vizite îl reprezintă necesitatea întăririi parteneriatului strategic dintre cele două state și aprofundarea dialogului bilateral.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.