Statul nu se prea atinge de averea confiscată

Statul român a confiscat doar 2,3% din prejudiciile constatate în instanță în ultimii ani. Într-un număr total de 43.757 de hotărâri judecătorești din perioada 2017-2020 s-au dispus măsuri privind confiscarea produsului infracțiunii sau repararea prejudiciilor în cuantum de peste 1 miliard de euro, din care peste 309 milioane de euro reprezentând confiscare extinsă și confiscare specială. În perioada 2016-2020, suma totală rezultată din valorificarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, ca urmare a dispunerii măsurilor de siguranță a confiscării speciale/extinse prin hotărâri judecătorești definitive pronunțate în materie penală a fost de peste 108 milioane de lei/ 23 milioane de euro, conform notei de fundamentare a proiectului de Hotărâre privind aprobarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021 – 2025.

La nivelul lunii martie 2020, în evidența Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) cu bunurile efectiv indisponibilizate se afla aproximativ 1 miliard de lei (200 de milioane de euro), din care 139,780,518 lei (29 milioane
euro) în contul unic ANABI, 793,355,633 lei (164 milioane de euro) în sistemul bancar, 10,132,822 lei (2 milioane de euro) reprezentând valoarea bunurilor administrate de ANABI, la care se adaugă peste 500,000 de unități de bunuri imobile sechestrate (asupra cărora a fost solicitată notarea măsurii asigurătorii sau a fost solicitată intabularea ipotecii legale, după caz).

În primul an de la înființarea contului unic administrat de ANABI valoarea sumelor de bani din acest cont s-a multiplicat de aproximativ 4 ori, în următorul an s-a dublat (2018), iar în perioada 2019-2020 s-a menținut la aceeași valoare, în condițiile în care, în perioada 2018-2019, din dispoziția procurorului sau a instanței de judecată, ANABI a procedat la restituirea de sume către proprietari/părți civile sau virarea acestora către ANAF în vederea punerii în executare a hotărârilor prin care s-au dispus măsuri privind confiscarea sau plata cheltuielilor judiciare, sume în valoare de 7.598.005,72 lei.

În ceea ce privește valoarea obținută prin valorificarea bunurilor indisponibilizate aflate în administrarea ANABI și care fac obiectul prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, în doar 2 ani, 2018 și 2019, ANABI a obținut din valorificări suma totală de 6.579.546,70 lei și totodată o rată de succes de peste 90% a conversiei bunurilor în bani, prin raportare la valoarea estimată în rapoartele de evaluare întocmite de experți ANEVAR.

Cu toate aceste progrese incontestabile, integrarea ANABI la nivelul Sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni și funcționarea în ansamblu a acestui sistem nu este una deplină. Deficiențele se manifestă pregnant la nivel de capacitate administrativă și de cooperare inter-instituțională: cadru legal insuficient, nearmonizat și nefavorabil dezvoltării la capacitate deplină a funcțiilor și potențialului ANABI pentru atingerea misiunii ce i-a fost încredințată; priorități instituționale distincte, neconvergente și insuficient aliniate priorităților UE; discrepanțe majore între instituții în termeni de resursă umană, financiară, patrimonială și informațională; lipsa investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii pentru depozitarea de bunuri; proceduri de lucru comune rigide și insuficiente; sistem de statistică și colectare de date neadecvat, ce afectează monitorizarea și evaluarea procesului de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni; și nu în ultimul rând, lipsa accesului la formare profesională, informare permanentă și schimb de bune practici în domeniu.

Totodată, problematica recuperării creanțelor provenite din infracțiuni continuă să graviteze în jurul etapei de identificare a bunurilor produs al infracțiunii, ceea ce a condus la o eficiență scăzută a măsurilor asigurătorii, cauzată în principal de: insuficienta consultare și pregătire a măsurilor operative între autoritățile competente; lipsa evaluărilor efective a bunurilor (preferându-se utilizarea valorii contabile a acestora); lipsa planificării sechestrelor; aplicarea neunitară a Deciziei ÎCCJ (Complet RIL) nr. 19/2017, acces redus al instituțiilor la baze de date în vederea îndeplinirii mandatului legal. Pentru bunurile indisponibilizate toate aceste
cauze conduc la pierderea în timp a valorii lor și la scăderea ratei de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni.

Reutilizarea socială a sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile și imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, pentru susținerea proiectelor în domeniul educației juridice, al prevenirii criminalității și al asistenței victimelor infracțiunilor, precum și pentru alte proiecte de interes public a fost abrogată prin adoptarea OUG nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.

Abrogarea art. 37 din Legea nr. 318/2015 a reprezentat un pas înapoi față de preocupările de la nivelul Uniunii Europene pentru extinderea reutilizării sociale. În primul său raport anual privind statul de drept în toate statele membre (2020), Comisia Europeană menționează în Capitolul consacrat situației statului de drept în România, că în decembrie 2019, peste 30 de organizații neguvernamentale au solicitat guvernului să reîntregească mandatul ANABI prin reinstituirea dispozițiilor referitoare la reutilizarea socială, care ar fi garantat faptul că o parte din sumele confiscate provenite din săvârșirea de infracțiuni sunt utilizate pentru finanțarea unor proiecte de prevenire a criminalității vizibile în societate. În plus, în România nu este instituit un fond național de prevenire a criminalității.

Având în vedere preocupările de la nivel european și nevoia de consolidare a cadrului național existent, România a elaborat proiectul Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni pentru perioada 2021 – 2025 „Criminalitatea nu este profitabilă!” în cadrul proiectului „Consolidarea și eficientizarea sistemului național de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni”, cod SIPOCA 56/cod SMIS 120082, implementat de către de către ANABI în parteneriat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) și finanțat din fonduri nerambursabile, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA). Demersul a avut ca punct de pornire propunerea de politică publică privind urmărirea și recuperarea efectivă a produsului infracțiunii prin măsuri de consolidare a ANABI lansată în noiembrie 2020 de către Ministerul Justiției și ANABI cu avizul prealabil și favorabil al Consiliul de Coordonare al ANABI potrivit prevederilor legale în vigoare. În fundamentarea Strategiei au fost avute în vedere experiența și bunele practici din țările cu cele mai bune modele în materia recuperării creanțelor provenite din infracțiuni, de la nivelul Uniunii Europene și internațional: Belgia, Franța, Regatul Țărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a recunoscut în cadrul unei conferinţe de presă că situaţia recuperării prejudiciilor nu este una extraordinară, în acest moment. “Este o promisiune pe care am făcut-o în urmă cu câteva luni. Ca Guvern, am spus de la început că pentru noi o parte importantă a justiţiei se referă la recuperarea prejudiciilor şi valorificarea bunurilor rezultate din infracţiuni.
Este nevoie de această Strategie, pentru că trebuie să ştim unde ne găsim şi unde vrem să ajungem. Trebuie să recunoaştem că situaţia nu este extraordinară în privinţa recuperării prejudiciilor şi avem foarte multe de făcut în acest sens. Suntem în situaţia în care avem bunuri mobile indisponibilizate, pe care nu avem unde să le depozităm. În această strategie se vine cu măsuri legate de investiţii. Avem investiţii şi de la bugetul de stat, avem şi solicitări în cadrul PNRR, vor fi accesate şi fonduri nerambursabile.
O altă chestiune din strategie se referă la modificări legislative cu care vom veni în Parlament în toamna acestui an”, a spus Stelian Ion.

Actul normativ vizează instituirea unui cadru strategic care urmărește ca, până în anul 2025, România să beneficieze de o identificare, administrare și valorificare responsabile și sustenabile a bunurilor indisponibilizate și confiscate în timpul procesului penal, orientate spre prevenție și reutilizarea activelor provenite din infracțiuni în scopuri sociale și consolidarea instituțiilor dedicate luptei împotriva corupției la nivel înalt și a criminalității organizate.

Strategia propune consolidarea mecanismelor de coordonare inter-instituțională, în special prin întărirea rolului ANABI de autoritate responsabilă în domeniu (prin consolidarea mandatului său instituțional), interoperabilitate și o mai bună comunicare bazată pe proceduri comune.Funcțiile ANABI vor fi consolidate prin: dobândirea statutului de autoritate competentă cu acces la registrul conturilor bancare; competența de a valorifica bunurile mobile aflate în administrarea sa în urma unei hotărâri definitive de confiscare (bună practică întâlnită de exemplu în SUA, Franța, Spania); competența de a valorifica bunurile imobile indisponibilizate pe parcursul procesului penal, la cererea sau cu acordul proprietarului (bună practică întâlnită de exemplu în Franța, Regatul Țărilor de Jos, Spania).

Totodată, Strategia are în vedere o mai mare implicare a ANABI în ceea ce privește desfășurarea activităților incidente luării și punerii în aplicare a măsurilor asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale, precum și reglementarea expresă a posibilității cooptării specialiștilor ANABI în echipele comune de anchetă (JIT) constituite în temeiul Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

De asemenea, Strategia susține consolidarea colaborării inter-instituționale naționale prin operaționalizarea conexiunii ANABI la rețeaua SIENA (prin acces direct) pentru securizarea, via EUROPOL, a comunicațiilor; includerea ANABI în lista autorităților competente a primi acces direct sau indirect la „Semnalările privind bunuri căutate pentru a fi confiscate sau folosite ca probe în cursul procedurilor penale” din Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS); reglementării dreptului ANABI de a administra stocuri de marfă cu o valoare a stocului de peste 300.000 Euro, echivalent în lei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.