În urmă cu două decenii, Adam Michnik, mare figură a Rezistenței anticomuniste din Polonia, a publicat un articol cu acest titlu. Era vorba despre dezamăgirea unor intelectuali, gazetari etc. că Polonia nu mai era la mijlocul anilor 90 țara interesantă din anii 80. Devenea o societate cenușie, cu toate „tarele” unei democrații consolidate. Evident, plictisitoare. El atrăgea atenția că așa trebuie să fie, că luptele politice, protestele, etc. care făceau ca Polonia să fie așa de spectaculoasă, trebuiau și era firesc să înceteze pentru a duce la o societate europeană normală, ca oricare alta, de tip occidental. De unde formula lui fericită ” Gri este o culoare frumoasă”.
Intr-un interviu în ajunul preluării de către Slovenia a Președintiei prin rotație a Uniunii Europene în anul 2008, premierul Janez Jansa a fost întrebat ce își dorește pentru țara lui. A răspuns că ar vrea ca Slovenia să devină o țară plicticoasă. Cum așa? a tresărit reporterul. Plicticoasă înseamna previzibilă, o țară în care oamenii iși pot permite să aibă inițiativa pentru că știu că lucrurile obisnuite – transport, școli, spitale, merg de la sine.
România va deține si ea in 2019 Președinția prin exercitiu a UE, dar e încă foarte departe de a fi plicticoasă.
Aceste lucruri mi le-am amintit urmărind pe diverse canale tv reacțiile la discursul lui Iohannis la 100 de zile de mandat, citind comentarii în ziare și on line. Pe scurt – destui gazetari. comentatori, analiști, etc. sunt descumpăniți în fața unui asemenea tip de discurs – cenușiu. Îl regretă pe Traian Băsescu care furniza 2-3 subiecte de pagina întîi/pe zi. Fostul președinte oferea știrilor de seară de la televiziuni toate subiectele politice. Era suficient să ții un corespondent la Cotroceni ca să-ți faci lejer sumarul. Acum mass-media nu mai are o viață atît de ușoară. Nu mai ajunge să te ții după președinte ca să-ți umpli editia de seară a telejurnalului. Ultimii zece ani au fost interesanți, cu lovituri de teatru, cu scandaluri în serie, cu multă gălăgie. Zgomotul și furie au fost fff prezente. Acum, remarca cineva, începem să ne cam plictisim. La Cotroceni e multă tacere. Să nu se sperie prea tare acel domn, vor apărea și entertainerii, cabotinii, bufonii, băieții cu distracția – dar acolo unde le este locul, la periferia vieții publice.
Iohannis practică un stil politic opus de cel impus de Băsescu din 2005 încoace. Iese rar, transmite mesaje fără coloratura johannis 1de mezzosoprană a fostului președinte. Efectele speciale lipsesc. Ascultînd discursul lui Johannis, ziaristul are dificultăți să scoată o știre, să facă rost de un titlu bombastic. Expresiile piperate care făceau pînă de curînd deliciul presei lipsesc.
Dincolo de stilul personal al omului, ne place sau nu, cred că trăim (cu întîrziere ) un pasaj spre normalitate, spre o Românie banală, dar europeană. Este ceea ce Adam Michnik semnala pentru Polonia în urmă cu 20 de ani. România s-a schimbat și s-a văzut asta clar la alegerile din noiembrie trecut. Candidații s-au aflat în fața unie lumi românești compet diferită decît cea pe care și-o imaginau sociologii, experții, staffurile de campanie, și unii dintre candidați. Acea Românie de acum 10- 15 ani a dispărut. Nu mai zic de cea din anii 90. Șarmul balcanic se estompează. Ca și duhoarea de inspirație comunistă. Cu neamțul Iohannis la Cotroceni, tonul specific, extras din portul Constanta, care a dominat spațiul public vreme de zece ani, se duce pe apa sîmbetei, n-are cum să nu dispară.
Acest aspect se vede mai greu totuși azi pentru că trăim această febră a campaniei anticorupție care face ca realitatea cotidiană să fie încă spectaculoasă. Arestări, cătușe, mascați. Hotăriri senzaționale ale instanțelor care trimit la beci miliardari, lideri politici și o face fără complexele de altadată. Dincolo de asta observ o schimbare de stil politic care, cred, se va impune pas cu pas în următorii ani. Amintesc la finalul acestor note fugare titlul articolului lui Adam Michnik, amicul meu, ”Gri este o culoare frumoasă”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.