”Comportamentul agitat al piețelor înainte de referendumul de pe 23 iunie din Marea Britanie arată că rezultatul votului va influența condițiile economice și politice din întreaga lume mult mai mult decât o face procentul britanic de doar 2,4% din PIB-ul mondial. Sunt trei rațiuni pentru această influență disproporționată”, scrie pentru Project Syndicate Anatole Kaletsky, economist-șef la Gavekal Dragonomics și fost editorialist la publicațiile britanice Times si Financial Times.
”În primul rând, referendumul ”Brexit” face parte dintr-un fenomen global: revoltele populiste împotriva partidelor politice tradiționale, în special revolta alegătorilor mai în vârsta, mai săraci sau mai puțin educați, suficient de nemulțumiți pentru a dărâma instituțiile existente și pentru a-i sfida pe politicienii ”sistemului” și pe experții economici. Profilul demografic al potențialilor adepți ai Brexitului seamănă izbitor cu profilul susținătorilor americani ai lui Donald Trump și cu cel al susținătoilor francezi ai Frontului Național.
Sondajele de opinie arată că alegătorii britanici susțin votul pentru ieșirea din UE într-o proporție de 65%, în cazul în care nu și-au încheiat studiile liceale și în proporție de 60%, în cazul în care fac parte din categoria muncitorilor. Spre deosebire, doar 40% absolvenții de studii superioare susțin ieșirea Marii Britanii din UE.
În Marea Britanie, Statele Unite și Germania, rebeliunile populiste nu doar că sunt alimentate de aceleași revendicări și sentimente naționaliste, dar au loc și în aceleași condiții economice. Toate aceste trei țări au revenit mai mult sau mai puțin la un șomaj redus, de circa 5%. Însă multe dintre locurile de muncă create sunt prost plătite, iar imigranții au luat de curând locul bancherilor în rolul de țapi ispășitori.
Nivelul neîncrederii în afaceriștii de top, în politicienii tradiționali și în experții economici este evident, atât timp cât alegătorii le ignoră avertismentul de a nu pune în pericol refacerea prosperității prin răsturnarea status quoului. În Marea Britanie, după trei uni de dezbatere, doar 37% dintre alegători sunt de acord că țării îi va fi mai rău din punct de vedere economic dacă ar părăsi UE, în timp ce anul trecut acest procent era de 38%.
Cu alte cuvinte, toate rapoartele ample ale FMI, OECD și ale Băncii Mondiale, ale guvernului britanic și ale Băncii Angliei care avertizează la unison asupra daunelor unui Brexit au fost ignorate. În loc să vină cu analize detaliate pentru a combate avertismentele experților, Boris Johnson, liderul campaniei pentru ieșirea din UE, a răspuns cu o retorică gălăgioasă, identică cu anti-politica lui Donald Trump: ”Cine se teme de ieșiea din UE? Credeți-mă, va fi bine”. Cu alte cuvinte, așa-zișii experți au greșit în trecut și greșesc și acum.
Acest tip de atac frontal la elitele politice a avut un succes surprinzător in Marea Britanie, dacă judecăm după cele mai recente sondaje. Însă dacă aceste sondaje au întrevăzut corect comportamentul alegătorilor vom ști doar după numărarea voturilor.
Acesta este al doilea motiv pentru care ieșirea Marii Britanii din UE va avea un ecou în întreaga lume. Referendumul va fi primul mare test care va arăta dacă experții și piețele au fost mai aproape de adevăr sau sondajele de opinie au sesizat mai bine puterea revoltei populiste.
Poate că analiștii politici și piețele financiare de ambele părți ale Atlanticului se complac în presupunerea că ceea ce alegătorii furioși le spun sociologilor nu reflectă comporamentul lor la vot. Analiștii și investitorii au dat șanse mici pentru victoria unor insurgențe: în mai, piața pariurilor și modelele computerizate dădeau șanse de doar 25% lui Donald Trump sau votului pentru Brexit, în ciuda faptului că sondajele indicau un sprijin de circa 50%.
Dacă tabăra Brexit câștigă pe 23 iunie, aceste procente atribuite de experți și piețele financiare vor părea suspecte, în timp ce sondajele de opinie vor câștiga un plus de credibilitate. Asta nu pentru că alegătorii din SUA vor fi influențați de Marea Britanie; desigur, nu vor fi influențați. Însă, pe lângă asemănările economice, demografice și sociale, sondajele din SUA și Marea Britanie se confruntă cu provocări și cu incertitudini similare din cauza dispariției eșafodajului politic tradițional și a sistemului cu două partide dominante.
Statistica ne permite să cunatificăm cum vor evolua așteptările legate de prezidențialele din SUA în cazul unui vot Brexit. Să presupunem că sondajele care le dădeau lui Trump so Brexitului 50% șanse sunt la fel de credibile ca și estimările specialiștilor, care le dădeau 25% sanse. Și apoi să presupunem că Marea Britanie iese dinUE. O formula statistică – teorema lui Bayes – ne arată că încrederea în sondaje va crește de la 50% la 67%, în timp ce credibilitatea opiniei experților va scădea de la 50% la 33%.
Asta duce la a treia și cea mai îngrijorătoare implicație a votului din Marea Britanie. Dacă câștigă tabăra Brexit într-o țară stabilă și flegmatică precum Marea Britanie, piețele financiare și afaceriștii din întreaga lume vor trezi din complacerea actuală cu privire la insurgențele populiste din restul Europei și SUA. Aceste preocupări mari ale piețelor vor modifica realitatea economică. Ca și în 2008, piețele financiare vor amplifica neliniștea din economie, ducând la și mai multă revoltă împotriva sistemului și alimentând și mai mult așteptările de la o revoltă politică.
Amenințarea unei asemenea contagiuni arată că votul Brexit poate cataliza o nouă criză globală. De această dată, cei care își vor pierde slujbele, pensionarii care își vor pierde agoniseala și proprietarii care vor suferi de pe urma prăbușirii pieței imobiliare nu vor mai da vina pe ”bancheri”. Cei care votează pentru revolte populiste nu vor putea să acuze pe altcineva decât pe ei înșiși atunci când revoluțiile lor vor eșua.”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.