În timp ce toți liderii europeni s-au adunat în Malta pentru un Summit UE-Africa destinat crizei imigranților, Suedia, una dintre cele mai deschise state UE în fața valului de imigranți, anunță o măsură dură împotriva acestui fenomen – suspendă aplicarea acordului Schengen. La granițele suedeze se instituie controalele. Vor începe de joi și vor dura, inițial, zece zile, anunță BBC.
Este o măsură cu atât mai semnificativă cu cât vine din partea unei țări cu o politică extrem de permisivă față de imigranti, din partea unei țări care a promovat deschiderea către imigrație, către Orientul Mijlociu și care a încercat la nivel diplomatic să-și impună acest punct de vedere în UE, o țară care țintea și la un loc în Consiliu de Securitate ONU, tocmai plecând de la această poziție față de imigrație. Guvernul social-democrat al lui Stefan Lofven a ajuns însă la concluzia că valul mare de imigranti ajunge sa amenințe siguranța publică. În Suedia sunt așteptați în acest an 200.000 de imigranți, este a doua țară din UE după Germania în topul ”ușilor deschise”.
Premierul Lofven s-a folosit de tribuna summitului din Malta pentru a atrage atenția și mai mult asupra deciziei sale. ”Nu este problema a două sau trei țări, este a întregii Uniuni Europene”. Suedia decide astfel să pună mai multra presiune pe restul statelor UE, pentru a se ajunge la o soluție comună. Care este aceasta? ”Un nou sistem, avem nevoie de un nou sistem, este evident”, a spus premierul suedez.
Guvernul de la Berlin a dat un raspuns acestui apel chiar înainte ca Suedia să-l lanseze. In loc de un nou sistem, Berlinul se întoarce la cel vechi – regulamentul european de la Dublin. Cu alte cuvinte, Germania a anuntat ca imigranții vor fi întorși de la granița germană către tarile UE prin care au intrat și unde vor trebui verificate solicitările lor de azil. Berlinul a făcut o concesie – nu va aplica regulamentul in cazul Greciei.
Practic, guvernul Merkel renunță la politica aplicată începând din luna august, când a suspendat aplicarea regulamnentului pentru imigranții sirieni. Lovite de aceasta decizie a Germaniei vor fi in primul rând Ungaria și Croatia. Presiunea asupra Germaniei a devenit foarte mare și a dus la proteste ale municipalităților și ale partenerilor politici tradiționali ai lui Merkel, Uniunea Creștin Socială din Bavaria. Analiștii germani estimează că guvernul va trebui să cheltuiasca peste 21 de miliarde de euro anul acesta pentru primirea imigranților.
Este foarte probabil că au apărut sciziuni și în cadrul guvernului. Ministrul de Interne Thomas de Maiziere, un politician ce vine dintr-o famile care a pus umărul serios la ascensiunea politică a Angelei Merkel, a spus că este cazul ca reunirea familiilor imigranților sa fie suspendată pentru următorii doi ani. Iar ministrul de Finanțe Wolfgang Scaeuble, al doilea cel mai influent membru al guvernului după Merkel, i-a dat dreptate.
Decizia guvernului german a stârnit proteste la Budapesta. Ungaria este țara central-europeană pe unde a intrat in UE cel mai mare val de imigranți, iar aceasta ar însemna ca o mare parte dintre sirienii rejectați de Germania să ajungă în Ungaria. Ministrul ungar de Externe a susținut că reîntoarcerea la regulamentul Dublin este un nonsens, pentru că acesta este ”mort”, nu mai este aplicat decât de foarte puține state UE. Mai mult, Peter Szijjarto a si sugerat că măsura luată de Berilin confirmă că ideea construirii unor garduri la frontiera Ungariei a fost o inițiativă salutară. În plus, el i-a acuzat pe oficialii germani pentru declarațiile iresponsabile făcute în această vară, prin care au dus la o creștere substanțială a valului de imigranți.
Cu Germania și Suedia închizându-și porțile în fața imigratiei, Europa riscă să se confrunte cu o criză umanitară de proporții, deoarece se apropie iarna. Zeci de mii de imigranți sunt cazați în aceste momente în condiții precare în țările de tranzit mai putin pregătite, iar iarna va complica situația lor. În centrele de primre din Cehia au apărut deja greve ale foamei. Iar ușurarea poverii acestor state, asa cum a fost conventită prin relocarea imigranților în alte state, pe sistemul cotelor obligatorii, dă rezultate insignifiante. În Europa au intrat în acest an circa 800.000 de imigranți, iar planul de relocare este destinat inițial pentru doar 120.000 de imigranți. Iar până acum nu au fost relocați decât 130 de imigranți.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.