Atena şi-a luat creditorii prin surprindere, spunând că va pune la un loc datoriile către FMI, în valoare de 1,6 miliarde de euro, şi va face plata către Fond până la 30 iunie. Totuşi, Grecia este mai aproape de default şi de o posibilă ieşire din zona euro, după ce nu a reuşit să facă vineri plata unei datorii de 300 de milioane de euro. Criza profundă prin care trece Grecia intră într-o nouă fază, cu Atena afirmând că pune la pachet patru plăţi care vor fi făcute la sfârşitul lunii. Măsura a venit după ce guvernul grec a reacţionat furios la ceea ce a fost perceput ca fiind un ultimatum dat de creditorii săi – inclusiv FMI -, care au cerut măsuri de austeritate suplimentare şi reforme nepopulare privind TVA, pensii şi salarii în schimbul unei tranşe de 7,2 miliarde de euro reprezentând ajutor financiar de urgenţă, scrie The Guardian.
„Am exploatat o posibilitate dată de FMI şi care ne va lăsa mai mult timp pentru negocieri”, a declarat pentru AFP o sursă guvernamentală greacă. La rândul său, FMI a anunţat într-un comunicat că Grecia „a informat instituţia că va regrupa plăţile datorate în iunie”, urmând să plătească 1,6 miliarde de euro la sfârşitul acestei luni”. Grecia are o datorie totală de 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Guvernul de la Atena mai are de primit din partea instituţiilor financiare 7,2 miliarde de euro prin programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro care se încheie în această lună.
FMI şi UE au cerut Atenei să vândă active de stat, să taie pensile şi să reformze piaţa muncii, în schimbul deblocării a 10,9 miliarde de euro, fonduri de bail-out pentru bănci nefolosite ce au fost returnate Fondului de Stabilitate Financiată. Cu aceşti bani Grecia şi-ar putea plăti obligaţiile financiare în iulie şi august. Premierul Tsipras a primit miercuri la Bruxelles o listă cu cerinţe dureroase precum: reducerea cheltuielilor cu pensiile cu 1% din PIB şi promisiunea că nu vor renunţa la reformele care au devenit deja legi; majorarea TVA la 11% pentru medicamente şi la 23% pentru electricitate şi alte bunuri; renunţarea la o facilitate pentru pensionarii cu venituri mici, denumită EKAS, pentru a se economisi 800 milioane de euro până în 2016, o măsură care încalcă promisiunea făcută de Tsipras de a evita noi tăieri de pensii; majorarea contribuţiilor pentru sănătate şi o tăiere a subvenţiilor pentru
combustibil; renunţarea la creşterea salariului minim; privatizarea operatorului de reţea electrica ADMIE, a porturilor majore ale Greciei – Pireu şi Salonic, fostul complex aeroportuar Hellenikon, cea mai mare rafinărie din ţară, Hellenic Petroleum, şi operatorul telecom naţional OTE. Aceste propuneri l-au pus cu spatele la zid pe premierul Tsipras.
Ministrul elen al Securităţii Sociale, Dimitris Stratoulis, a declarat în Parlament că “întregul pachet de propuneri transmise de creditori este respins de guvern”. Oficialul de la Atena a sugerat că partenerii din zona euro vor să impună în Grecia un „neo-colonialism”. La rândul său, premierul Tsipras a declarat că „propunerea Greciei este singura realistă şi constructivă de pe masă”. În opinia sa, „există puncte pe care nimeni nu le poate considera drept bază pentru discuţii”. Premierul s-a referit la tăierea pensiilor mici şi creşterea TVA pentru electricitate. “Vorbim despre o ţară care, în ultimii cinci ani, a suferit o catastrofă economică majoră, a pierdut 25% din PIB după cinci ani de austeritate dură. Propunerile care readuc idei ca tăierea celor mai mici pensii sau majorarea TVA la electricitate nu pot fi baze de discuţii”, a spus Tsipras.
Tsipras şi partidul Syriza sunt la putere de 100 de zile şi toate promisiunile populiste făcute în campanie s-au prăbuşit. Băncile greceşti au pierdut de atunci 30 de miliarde de euro, adică 20% din total, dar hemoragia continuă. Din septembrie 2009 şi până azi golul căscat în băncile elene a ajuns la 100 miliarde de euro. În şase luni de criză, valoarea acţiunilor băncilor s-a diminuat cu 90%. Depozitele constituite de firme şi companii la bănci au scăzut la aproape 134 miliarde euro în aprilie de la 139 miliarde în martie.
Ieşirea Greciei din zona euro ar lăsa băncile centrale din ţările în care grecii şi-au deschis conturi împovărate cu drepturile de creanţă în euro asupra băncii centrale greceşti, care ar avea doar active denominate în noua monedă, poate drahma, scrie Ziarul Financiar. Având în vedere inevitabila devalorizare puternică a drahmei şi că guvernul grec nu va fi obligat să garanteze datoriilor băncii centrale, un default pe pretenţiile de plată ale celorlalte bănci centrale va fi mai mult decât sigur. Guvernul grec urmăreşte crearea acestei situaţii pentru a amplifica efectele negative asupra Europei ale unui eventual Grexit în speranţa că îi va folosi pentru a forţa mâna creditorilor în negocieri, se mai arată în sursa citată.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.