Surpriză la reuniunea miniștrilor de Finanțe din zona Euro, după ce Atena a acceptat să plătească tranșă de 750 de milioane de euro din datoria către FMI, gest care poate debloca negocierile dintre Atena și creditorii externi și care pune capăt unui suspans ce a durat câteva săptămâni. Președintele Eurogrupului, ministrul olandez Jeroen Dijsselbloem nu se aștepta, la debutul întâlnirii, la găsirea unui compromis.
Rămân însă temele extrem de sensibile pentru guvernul de stânga de la Atena: reforma sistemului de pensii (majorarea vârstei de pensionare și reguli mai stricte de pensionare plus renuntarea la reintroducerea celei de a 13-a pensii), reforma pieței muncii (flexibilitate mai mare, astfel încât angajatorii să poată plăti salarii mai mici și să poata impune condiții suplimentare în contractele de muncă, precum și renunțarea la planurile de majorare a salariului minim) și continuarea procesului de privatizare a activelor statului.
”Grecia a efectuat o plată de aproximativ 750 de milioane de euro către Fondul Monetar International, cu o zi înainte de scadență, au precizat doi oficiali greci”, scrie Reuters.
Plata efectuată de Atena, care riscă să rămână fără banii necesari pentru plata salariilor si pensiilor este interpretată de presa occidentală drept un semn de bună voință față de creditorii internaționali si de partenerii din zona euro, astfel încât aceștia să fie de acord cu finantarea pe mai departe a datoriei statului – cu alte cuvinte aceeași politică aplicata de guvernele anterioare de la Atena.
Potrivit corespondenților The Guardian de la Bruxelles, reacția pozitivă nu s-a lăsat așteptată. Oficiali europeni au declarat presei ca în aceasta seară Eurogrupul va emite o declarație prin care va saluta decizia luată de Atena și va deschide perspectiva creditărioi Greciei pe viitor.
Potrivit jurnaliștilor de la Bruxelles, guvernul Greciei a încercat să amâne plata celor 750 de milioane de euro catre FMI, însă directoarea Christine Lagarde s-a opus vehement acestei variante. Concuzia: daca Atena a cedat în fața FMI este limpede că actualul guvern nu doreste sa strice relațiile cu Fondul.
Înainte de începerea intalnirii Eurogrupului, ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schauble, pus presiune pe reprezentanții Atenei, declarând că ideea organizării unui referendum in Grecia privind plata datoriilor ar putea fi o soluție. Este o variantă propusă de fostul premier Georgios Papandreou, în 2011. ”Dacă guvernul grec sa gândește să organizeze un referendum, atunci să o facă. Ar putea fi chiar un lucru bun ca grecii să decidă dacă vor să accepte ce este necesar acum sau dacă vor altceva”, a spus Schauble. Se pare însă că guvernul Syriza nu se mai gândește la referendum, ci la ajungerea unui acord cu creditorii externi.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.