Să râdem și să plângem cu noul guvern de la Chișinău

Imediat după învestirea și depunerea jurământului de către noul guvern de la Chișinău, executivul a ținut și prima sa ședință, condusă de premierul Chiril Gaburici.

Premierul Gaburici, 38 de ani, a început cu stângul însă, fie că a lansat afirmaţii ambigue, fie că nu înţelegea despre ce discută miniştrii, scrie Jurnal.md. ” „Odată cu situaţia politică din ţară s-a agravat, cumva, şi situaţia criminologenă”, a declarat premierul,care a ținut să asigure pe politicieni și populația că este vorbitor de română, și nu al limbii moldovenești, așa cum afirmase de mai multe ori înaintea nominalizării sale. Presa de la Chișinău subliniaza că Gaburici și-a făcut studiile, la începutul anilor 1990, la Universitatea Slavonă, într-un moment în care tinerii moldoveni alegeau să facă studii în limba română, fie în țară, fie în România.

Un moment jenant pentru prim-ministru a fost când nu putea prinde firul discuţiei dintre doi miniştri – ministrul Justitiei, Vladimir Grosu , si ministrul Transporturilor, Vasilșe Botnari. După câteva minute de discuţie între Grosu şi Botnari, la un moment dat a intervenit şi Gaburici. „Puteţi să-mi explicaţi şi mie ce lipseşte din…?”, s-a interesat premierul. Alte câteva minute cei doi raportori au încercat să-i explice în ce constă problema. la sfârşitul şedinţei Chiril Gaburici a cerut ca, pe viitor, toţi miniştrii să prezinte din timp informaţii despre chestiunile pe care urmează să le prezinte la şedinţele cabinetului de miniştri. „Ca să reuşesc şi eu, şi alţii, să se pregătească din timp”.

Chiril Gaburici: Chișinău-Baku-Voronin

Nu este de mirare ca premierul Gaburici pare să nu priceapă mare lucru din sarcinile ce-i revin. Experiența sa este una dobândita exclusiv în mediul privat. Începând din 2001, el a lucrat pentru compania de telefonie mobilă Moldcell, ajungând director general. În 2012 este numit director general al Azercell, compania din Azerbaidjan. Cele doua companii sunt deținute de suedezii de la Telia Sonera.

Deși Moldcell și-a sporit considerabil vânzările în Republica Moldova, perioada în care Gaburici a fost director general nu a fost lipsită de probleme, în special în ce privește sifonarea unor fonduri destinate publicității. Presa de la Chișinău susține ca acesta a fost motivul detașării sale la Baku.

Gaburici avea deja relații în Azerbaidjan în momentul sosirii sale. Cu un an înainte, în 2011, el a fost invitat la nunta nepoatei comunistului Vladimir Voronin (fiica oligarhului moldovean Oleg Voronin) cu fiul viceministrului Transporturilor din Azerbaidjan, Musa Panahov. Cum în Azerbaidjan concurența de pe piața telefoniei mobile era mai mare, cu mai mute companii străine, Azercell a fost luată la ochi pentru o serie de încălcări ale legislației (inclusiv interceptări). Acestea ar fi fost însă acoperite de cuscrul lui Voronin. Acesta este contextul în care presa de limbă română din Republica Moldova scrie că Gaburici a devenit omul de legătură al lui Oleg Voronin la Baku, acolo unde cel din urma face afaceri.

Nu este de mirare că nominalizarea premierului Chiril Gaburici (propunere venită din partea Partidului Liberal Democrat, condus de fostul premier Vlad Filat) a fost bine primită de Vladimir Voronin. A zâmbit satisfăcut și oligarhul Vladimir Plahotniuc, finanțatorul Partidului Democrat și marele mogul media de la Chișinău. Gaburici este omul ”celor trei Vlad” care au facut și au desfăcut în politica Republicii Moldova începând de le elevenimentele din aprilie 2009. Acum, anonimul Gaburici este omul de paie din fruntrea unui guvern pentru liniștea oligarhiei de la Chișinău, susținut, de ochii Europei, de coaliția minoritară PLDM-PDM (Alianța Moldova Europeană), dar și de comuniștii din PCRM.

Omul oligarhului Usatîi în noul guvern

Și alți membrii ai guvernului o ”mapă profesională” interesantă.

Despre Stephane Christophe Bride, ministrul Economiei, am scris aici.

Iese în evidență portofoliul Tineretului si Sportului, deținut de Serghei Afanasenco. În alegerile de pe 30 noiembrie, acesta se afla pe listele partidului Patria, al oligarhului Renato Usatîi, partid exclus din alegeri pentru finanțare ilegală venită din Rusia. Patria, alături de Partidul Socialiștilor sunt partidele cu o orientare vădit pro-rusă. Usatîi declara chiar că și-ar dori un ”zid chinezesc” la frontiera de pe Prut. Ei bine, Afanasenco (care scrie in CV ca este de naționalitate ucraineană și că limba sa materna este rusa) este ministru, propus de PDM, partidul oligarhului Plahotniuc, condus de fostul comunist Marian Lupu.

O pată de culoare este un al ministru al PDM – Vasile Bîtcă, deținătorul portofoliului Dezvoltării Regionale! A fost președinte al raionului Nisporeni, este absolvent al Academiei de Poliție din Republica Moldova și spune că este ”atent, cooperant, disciplinat și optimist” și că deține permis de conducere categoriile A, B, C, D, E si H.

Își continuă mandatul început in 2013 la Finanțe Anatol Arapu, unul dintre oamenii de bază ai Lukoil la Bucuresti, unde a lucrat între 2001 și 2013, după care devine reprezentant al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova.

Se adaugă Sergiu (Serghei) Palihovici, ministrul Mediului, fost secretar general adjunct al fostului guvern. El este soțul Lilianei Palihovici, deputat PLDM și vicepreședinte al Parlamentului. Ea s-a abtinut la votul de învestitură al guvernului Gaburici, pentru a nu fi în ”conflict de interese”.

Își continuă activitatea miniștrii PLDM Natalia Gherman – fiica fostului președinte Mircea Snegur (Externe) și Maia Sandu (Educație), două dintre personajele cu o viziune cu adevărat pro-europeană, însă rămâne de văzut în ce măsură vor reuși să se impună sub conducerea lui Chiril Gaburici, omul a trei mari oligarhi.

UE aruncă prosopul în Republica Moldova…

Ministerul de Externe al României arată într-un comunicat emis imediat după depunerea jurământului guvernului Gaburici: ” Ministerul Afacerilor Externe exprimă așteptarea ca noul Executiv să continue, într-o manieră intensificată și consecventă, eforturile în direcția consolidării parcursului pro-european, a aprofundării reformelor democratice și întăririi instituţiilor statului de drept, în consens cu mesajul transmis de cetățeni la alegerile din 30 noiembrie 2014. Responsabilitatea asigurării unei guvernări eficiente, stabile, care să țină cont şi să respecte aceste așteptări ale cetățenilor revine tuturor forțelor care au dat votul pentru învestirea Guvernului. Din acest punct de vedere, urmărirea strictă a obiectivului integrării europene, respectiv al realizării reformei conform standardelor europene va constitui un test de încredere pentru aceste forţe.”

Același mesaj care face apel la reformare și urmarea drumului european vine și din partea Înaltului Reprezentant al UE pentru Politica Externă, Federica Mogherini şi a Comisarului european pentru Politica de Vecinătate şi Negocierile de Extindere, Johannes Hahn. ”Avem încredere că noul Cabinet de miniştri va intensifica eforturile în realizarea reformelor-cheie, în special, cele din sectoarele justiţiei şi financiar, precum şi în domeniul combaterii corupţiei, în interesul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Mai mult decât atât, se menţionează în mesajul semnat de oficiali de la Bruxelles, va fi esenţială continuarea şi intensificarea unei politici comprehensive, care va include toate sectoarele statului”, se arată în mesajul celor doi.

Poziția UE a fost exprimată cu adevărat pe 20 ianuarie, la negocierile de pe Aeroportul International Chișinău pentru formarea noului guvern. Din partea UE au participat atunci preşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Graham Watson, preşedintele comisiei pentru politică externă a Parlamentului European, Elmar Brok, şi vicepreşedintele Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, Knut Fleckenstein, şi şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola.

Ei au cerut includerea in coaliția de guvernare a Partidului Liberal, condus de Mihai Ghimpu, și au mai cerut garantarea reformelor în justiție prin numirea ca procuror general a unui magistrat european. În 2014, Republica Moldova a devenit stat asociat al UE, un mare pas inainte, însă unul deloc reversibil, iar măsuri precum cele de mai sus ar fi trebuit sa consfințească noul statut.

Partidele aflate astazi la guvernare (PLDM, PDM și, neoficial, comuniștii lui Vladimir Voronin) nici nu a vrut sa audă de propunerile europene, căci ele ar fi însemnat începutul demantelării sistemului oligarhic care prosperă de decenii în cel mai sărac stat din Europa, alimentat acum de remitențele cetățenilor plecați la muncă în Vest sau in Rusia, dar și de fondurile europene, donațiile și granturile oferite de statele occidentale.

…iar Moscova și oligarhii exultă

Este cât se poate de relevant faptul că, pe ultima suta de metri, ministru al Justiției a fost numit Vladimir Grosu, care l-a înlocuit pe Oleg Efrim (ministru începând din 2011, care ajunsese sa cunoasca poate prea multe si care avuzeze dispute cu Vladimir Plahotniuc si Vladimir Voronin). În spatele schimbării de ultim moment se pare că s-a aflat însuși Voronin.

Interesant este ca faptul că, prin exluderea lui Efrim, lista guvernului Gaburici învestită de Parlament pe 18 febuarie este identică cu cea propusă de premierul desemnat Iurie Leancă, cu o săptămână înainte, și respinsă de Parlament. Partidul Liberal s-a abținut la ambele voturi, astfel încât diferența a fost făcută de comuniști, care au respins, practic, doar premierul. Rămâne însă și un mare semn de intrebare asupra modului în care Iurie Leanca ar fi dorit să meargă pe o cale europeană cu un guvern identic cu cel condus de Chiril Gaburici…

Indiferent de jocurile din culisele politicii de peste Prut, este evident că în doar trei săptămâni (în care a fost semnat un nou acord eșuat la Misnk privind Ucraina, au apărut dispute asupra livrării de arme letale de către SUA pentru Kiev și Angela Merkel a devenit un curier al lui Vladimir Putin) UE a renunțat să mai facă presiuni pentru continuarea reformelor și a ”salutat” formarea unui guvern condus de un om de paie al oligarhilor. Semn că Republica Moldova revine în zona gri vecinătății UE și că recentele progese către integrare se vor reduce la liberalizarea vizelor pentru cetățenii unei țări sarace. Eșecul major din Ucraina și indecizia în fața politicii agresive a Rusiei au făcut ca Bruxelles-ul sa renunțe la a mai face din Republica Molsdova povestea de succes a politicii sale de vecinătate și a Parteneriatului Estic, spre bucuria nu numai a Moscovei, ci și a clanurilor oligarhice de peste Prut.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.