Tsipras recunoaște că Grecia și-a pierdut suveranitatea

Grecia a capitulat în fața creditorilor. Guvernul care a făcut campanie pentru ”NU” a pus pe masă un proiect prin care se angajează la măsuri mai dure decât cele de la finalul lunii iunie. Pentru un nou împrumut de 82-86 de miliarde de euro și pentru rămânerea în zona euro, Atena se angajează să majoreze TVA-ul în insule și industria hotelieră, sistemul de pensii, să introducă reduceri automate de cheltuieli, să adopte un nou Cod de Procedură Civilă. Toate acestea până pe 15, respectiv 22 iulie.

Urmează apoi privatizări masive, cu un calendar strâns, reforma pieței muncii, liberalizări.

”Lovitură de stat financiară” vs acordul ce salvează Grecia

În noaptea de 12 spre 13 iulie, guvernului Greciei i-a fost prezentat practic un ultimatum: ”ieșirea temporară” din zona euro pe o perioadă de 5 ani sau punerea la dispoziția creditorilor a unor active ale statului elen în valoare de 50 de miliarde de euro, în schimbul unui împrumut de 82-86 de miliarde de euro. Acesta a fost limbajul diplomatic, care tradus ar însemna ”50 de miliarde sau ieșiți afară din zona euro”.

”Lovitura de stat financiară”, era mesajul care a circulat pe Twitter imediat după ajungerea la acest acord. Până şi premierul Tsipras a oferit un comunicat în care spune că ”Grecia va continua să lupte, vom continua să luptăm pentru a reveni la creștere economică, pentru a ne redobândi suveranitatea națională pierdută”.

Așa arăta premierul Alexis Tsipras în timpul negocierilor de duminică

Guvernul Tsipras nu a obținut nicio reducere a datoriilor. Germania s-a opus și a avut câștig de cauză. Totuși, dacă o reducere nominală nu va fi posibilă, Atena poate primi o serie de facilități, precum perioade de grație mai mari la plata dobânzilor, o serie de amânări.

Este important de precizat că înțelegerea la care au ajuns liderii zonei euro duminică noaptea nu reprezintă un acord de împrumut pentru Grecia. Este doar un proiect al cărui rol este să elimine pe moment posibilitatea ieșirii Greciei din euro. În zilele ce urmează acest proiect va fi dezbătut şi redezbătut, va fi supus votului în parlamentele naționale (acolo unde constituţia o cere) și abia apoi noul acord de ”bailout” va intra în vigoare.

Publicațiile economice scriu că investitorii sunt extrem de atenți la reacţia grecilor și a parlamentarilor la această nouă înțelegere. Este un acord mai dur decât cel respins de greci în urmă cu o săptămână, iar probabilitatea unei masive remanieri guvernamentale, a unor repoziționări a deputaților eleni sau chiar a căderii guvernului este ridicată. La fel de importanta va fi și poziția Angelei Merkel și a deputaților din Bundestag.

Tsipras a decis ce merită grecii

În noaptea de 26 spre 27 iunie, premierul grec a rostit un discurs la televiziunea publică în care anunța organizarea referendumului de pe 5 iulie în care spunea următoarele:

”Avem astăzi o responsabilitate istorică față de luptele duse de poporul grec și sacrificiile pe care și le-a asumat pentru apărarea democrației și a suveranității naționale; este responsabilitatea noastră pentru viitorul țării. Această responsabilitate ne obligă să răspundem acestui ultimatum și să dăm glas voinței suverane a poporului grec. În Consiliul de Miniștri care tocmai s-a întrunit am propus organizarea unui referendum prin care poporul grec să se poată pronunța suveran (…) Vă chem să vă pronunțați suveran, demn, așa cum vă dictează istoria greacă (…) Vă chem pe toţi, într-un elan național, în unitate să luați decizia pe care o merităm. Pentru noi, pentru generațiile ce vin, pentru istoria grecilor. Pentru suveranitatea și demnitatea poporului nostru”.

De cinci ori suveranitate.

50 de miliarde sau ieșiți din euro

A doua zi după referendumul încheiat cu ”NU”, presa europeană, cea de peste Atlantic, dar și cea rusă arătau că, dacă referendumul poate fi socotit o victorie, atunci este vorba despre victoria suveranității naționale. Ce rămânea de văzut era dacă grecii sunt dispuși la sacrificiile pe care le presupunea această afirmare a suveranității naționale. Dacă au votat ”NU” doar crezând că Europa se va apleca în fața dorințelor lor, atunci ar putea suferi o altă mare dezamăgire și ar putea primi o lecție în materie de democrație.

Așa s-a și întâmplat. Majoritatea presei europene vorbește despre o cedare uriașă de suveranitate din partea Greciei prin acceptarea punerii la dispoziţia creditorilor a unor active ale statului de 50 de miliarde de euro.

Propunerea a aparținut Germaniei, ministrul de Finanţe Wolfgang Schauble a dorit mai mult – ca fondul de 50 de miliarde de euro să fie plasat și administrat din Luxemburg, nu din Grecia. Schauble dorea ca fondul să fie administrat de Instituția pentru Creșterea Economiei Greciei, creată în 2012, cu sediul în Luxemburg, al cărei președinte este el însuși. Această instituție dispune de un fond de peste 100 de milioane de euro, folosit pentru creditarea IMM-urilor din Grecia. Planul Germaniei de externalizare a fondului de 50 de miliarde nu a funcționat. Guvernul elen s-a opus ferm, căci cedarea de suveranitate ar fi fost mult prea mare. În cele din urmă, comunicatul Eurogrupului a arătat că ”Acest fond va fi gestionat de autoritățile elene sub supravegherea instituțiilor europene”.

Ce presupune aceasta. Declarația Summitului Euro de la Bruxelles de pe 12 iulie arată limpede că activele de 50 de miliarde din acest fond vor fi monetizate ”prin privatizări și alte mijloace”. Banii vor fi folosiți astfel: 25 de miliarde pentru recapitalizarea băncilor, 50% din ceea ce rămâne (25% din total) pentru reducerea datoriei publice, iar restul pentru investiții.

O umilință națională?

Desigur, propunerea Germaniei a fost umilitoare, însă ce a cerut Grecia nu a mai cerut nimeni în cadrul UE – sute de miliarde de euro, pe lângă datoriile deja șterse, cu acceptul creditorilor privați.

Și mai trebuie remarcat un fapt. Grecia a aderat la Comunitatea Europeană în 1981, fără ca înainte sau după aceea să fi recurs la privatizările efectuate în statele central şi est-europene care s-au alăturat UE în anii 2000. Marile companii au rămas în administrarea guvernelor, au fost timp de generații surse de finanțare a clientelei politice, pârghii de obținere a puterii politice.

România a privatizat în câțiva ani ce nu a privatizat Grecia în generații: BCR, BRD, Romtelecom, Petrom, Sidex, Automobile Dacia, Automile Craiova, Alro (şi aproape întreaga industrie neferoasă, care a ajuns în portofoliul oligarhilor ruși), Rompetrol, Enel, Petromidia, RAFO, Romcim.

Privatizările îmbie la corupție la scară mare, după cum o arată și experiența României și a altor state central și est-europene. Creditorii Greciei vor garanții că acest flagel nu va influența procesul.

Cine se va ocupa de marile privatizări?

Creditorii au pus condiția ca guvernul să asigure independența legală și eliminarea oricăror imixtiuni politice în Autoritatea pentru privatizare – TAIPED. Desigur, activitatea acesteia va fi monitorizată de către ”Instituții”, așa cum este numită celebra troică FMI-BCE-CE în documentele europene. Reprezentanţii troicii (conduși până acum tot de un german – Horst Reichenbach) se vor întoarce la Atena pentru a superviza domeniile esențiale ale economiei, la câteva luni după ce au fost nevoiți să părăsească Grecia, după victoria premierului Tsipras la alegerile din februarie.

Cum se vor face privatizarile?

Răspunsul este dat de experiența de până acum. În primul rând, ele trebuie să se producă (de la primul acord de împrumut, în 2010, și până acum s-au privatizat active de 3,1 miliarde de euro, în condițiile în care ținta stabilită doar până în 2013 era de 22 de miliarde de euro). În al doilea rând, ele se vor realiza așa cum va dori Bruxelles-ul, mai cu seamă de când Ungaria a găsit o cale de a scurtcircuita legislația europeană pentru a implica monopolurile ruse sau din spațiul ex-sovietic în proiectele energetice din Europa. Un exemplu: actualul guvern a ajuns la un acord pentru vânzarea companiei ce administrează rețeaua de transport a gazelor (DEFSA) către compania azeră de stat SOCAR, însă tranzacția a fost blocată de Comisia Europeană, care suspectează încălcarea principiilor concurenței; decizia Comisiei este încă așteptată. Care va fi reacția Comisiei Europene față de anunțata intenție a Căilor Ferate Ruse de a cumpăra compania feroviară Trainose sau portul Salonic?

La fel, compania chineză Cosco dorește să cumpere portul Pireu, un cap de pod în UE. Ministrul Apărării, Panos Kammenos (singurul reprezentant al naționaliștilor greci în guvern), este pentru această privatizare. Discuțiile au fost însă tergiversate. Acum, chinezii concurează cu o companie din Olanda (Maersk) și una din Indonezia. Din nou se pare că CE va avea ultimul cuvânt.

Privatizari încheiate

– Loteria Națională
– 10% din compania de telecomunicații OTE (către Deutsche Telekom)
– 33% din compania publică de jocuri de noroc OPAP (către o companie din Cehia)

Privatizări în curs

– 30% din PPC, cea mai mare companie de electricitate și cea mai mare companie de stat scoasă la vânzare, se află într-o procedură de privatizare momentan oprită. La fel și portul Pireu.
– Aeroportul Hellenikon din Atena va fi concesionat pentru 99 de ani fie unei companii autohtone, fie companiei Al-Maabar din Abu-Dhabi.
– 14 aeroporturi regionale vor fi concesionate pentru 40 de ani companiei germane Fraport.
– Compania feroviară Trainose.
– Portul Salonic.
– Operatorul rețelei de distribuție a energiei electrice.

Privatizări propuse

– O parte din compania națională de gaze DEPA (dorită de Gazprom în 2013, însă compania rusă s-a retras).
– Concesionarea autostrăzii Egnatia.
– Pachetul minoritar al statului la Hellenic Petroleum (rafinare).
– O parte din acțiunile Poștei Elene.
– Depozitul de gaze de la Kavala.
– Serviciile de alimentare cu apă din Atena și Salonic, o afacere uriașă.
– Actualul guvern se opune exploatării minei de aur Skouries din Halkidiki de către compania canadiană Eldorado Gold (cea care dorește să exploateze zăcămintele de aur de la Certej, în România). ”Rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să protejeze interesele investitorilor (ar fi una dintre cele mai mari investiții în Grecia) în fața opoziției localnicilor”, scrie Reuters.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.