Relațiile dintre Germania si Polonia se răcesc pe zi ce trece de la preluarea puterii la Varșovia de către partidului lui Jaroslaw Kaczynski, Lege și Justiție, de orientare eurosceptică.
Luni, 11 ianuarie, s-a ajuns până acolo încât ambasadorul german la Varșovia a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a oferi explicații cu privire la declarațiile recente ale unor politicieni germani. Cauza criticilor, așa cum reiese din declarațiile oficialilor europeni și germani, ține de modificarea structurii Curții Constituționale din Polonia, de o noua lege a audiovizualului prin care ministrul de Finanțe primește prerogativa de a-l numi și demite pe directorul televiziunii publice, precum și de o serie de reforme în politica socială.
La scurt timp după preluarea puterii de către guvernul condus de Beata Szydlo, președintele PE, germanul Martin Scgulz, a declarat că în Polonia avem de-a face cu o adevărată ”lovitură de stat”. Acum, în contextul noii legislații au audiovizualului, comisarul european pentru Economie Digitală și Societate, germanul Gunther Oettinger, a sugerat că Poloniei trebuie să i se impună un mecanism de supraveghere, pe modelul MCV-ului din România și Bulgaria, și să i se aplice sancțiuni.
Însă Bruxelles-ul pare să nu se grăbească cu sancțiunile și ”MCV-ul”. Relația cu Polonia va fi tratată cu atenție. Orice ripostă dură riscă să întărească poziția lui Jaroslaw Kaczynski. Situația presei din Polonia va face obiectul unor dezbateri în Comisia Europeană miercuri, 13 ianuarie.
Reacția oficialilor de la Varșovia a venit imediat, Ambasadorul Rolf Nikel a fost convocat la MAE polonez. Ministrul de Externe Witold Waszczykowski, până recent unul dintre cei mai activi europarlamentari, a ținut să spună că situația democrației poloneze este mult mai bună decât o zugrăvesc unii comentatori straini. El a spus că există o problemă de comunicare cu ”unii politicieni germani” și l-a invitat pe omologul german să vină în Polonia pentru a vedea că situația democrației este mai bună decât se vede din străinătate.
Comisarul german Oettinger, care datorită funcției sale actuale este văzut în Polonia ca un soi de director cu propaganda al Comisiei Europene și care nu este iubit nici pentru că în calitatea precedentă de comisar pentru Energie a ”moșit” proiectul gazoductului ruso-german Nord Stream (care ocolește strategic Polonia), a primit o replică din partea ministrului Justiției, Zbigniew Ziobro. ”Nu obișnuiesc să dau replică la comentariile prostești făcute de politicieni străini”, a spus acesta într-o scrisoare făcută publica, vorbind despre mecanismul de supraveghere propus pentru Polonia. ”Asemenea cuvinte spuse de un politician german au cele mai proaste conotații printre polonezi. Sunt nepotul unui ofițer polonez care a luptat în Armata Națională sub ’supravegherea germană’”, a scris Ziobro.
Replica a fost însoțită de o serie de articole în care jurnaliștii polonezi fac un apel la confrații germani să-și vadă parul din propriul ochi, atât timp cât presa germană nu a relatat nimic la mopmentul respectiv despre atacurile și agresiunile sexuale petrecute la Koln în noaptea dintre ani, dând impresia că în țară domnește cenzura. ”Am ajuns la concluzia tristă că este mai ușor să vorbiți despre amenințări fictive la adresa libertății presei din alte țări decât să condamnați cenzura din propria țară”, a spus Ziobro.
Mai mult, săptămânalul Wprost, deținut de o companie poloneză, a publicat pe prima copertă o imagine cu Angela Merkel, Jean-Claude Juncker, Gunther Oettinger și Martin Schulz în rolurile lui Hitler și ale generalilor săi, cu titlul ”Vor să supravegheze din nou Polonia”, ceea ce, cum explică Reuters, se poate citi ”Vor să ocupe Polonia din nou”.
Situația relațiilor germano-poloneze pare trasă la indigou cu cea a relațiilor dintre Germania si Ungaria din urmă cu un an. În primul rând, relația dintre Jaroslaw Kaczynski și Viktor Orban este una cât se poate de cordiala – săptămâna trecută Orban a făcut o vizită privată în Polonia și s-a întâlnit cu liderul din umbră al guvernului polonez. In campania electorală, Kaczynski a spus că ”va aduce Budapesta la Varșovia”.
Între Germania și Ungaria s-a iscat un scandal din cauza deciziei guvernului Viktor Orban de a taxa foarte mult veniturile din publicitate ale televiziunilor private, iar principala victimă ar fi fost RTL Klub, televiziune deținută de o companie germană. În cele din urmă, RTL a obținut derogări, pentru ca vizita Angelei Merkel la Budapesta să aibă loc în condiții bune.
Situație similară și în Polonia. Înainte de criza economică din 2008-2009, Polonia avea una dintre cele mai mari piețe ale presei din UE. Acum tirajele presei scrise au scăzut, dar se mențin la cotele cele mai mari din Europa Centrală și de Est și audiența TV și online este mare. Companiile germane au investit mult în Polonia. Un studiu al Centrului European de Juyrnalism arată că circa 80% din presa poloneză (presa scrisă, online, TV și radio) este deținută de companii străine, majoritatea germane: H. Bauer, Verlagsgruppe Passau, Axel Spinger, Norwegian Orkla Press. Singura companie autohtonă importantă era Agora, cu o cotă de piață de 18,3%. Acesta a fost și argumentul noului guverncand a decis modificarea legii audiovizualului – televiziunea publică trebuie să fie controlată mult mai bine de stat, pentru a face față influenței străine în presă, iar aici nu este vorba despre influența rusă, așa cum ar putea fi vorba în majoritatea statelor foste socialiste, ci de cea germană.
Ministrul de Externe Witold Waszczykowski a motivat astfel inițierea legilor care definesc televiziunea publică și radioul public drept ”institute culturale naționale”: ”Vrem să vindecăm o serie de boli ale statului nostru. Fostul guvern a implementat un concept de stânga, ca și cum lumea ar trebui să folosească doar un model marxist și să meargă într-o singură direcție: spre un amestec a culturilor și raselor, spre o lume a bicicliștilor și vegetarienilor care nu fac decât să folosească energia regenerabilă și să combată toate formele de religie. Asta nu are nimic în comun cu valorile tradiționale poloneze. Este împotriva a ceea ce polonezii au mai drag: tradiția, conștiința istorică, dragostea de țară, credința în Dumnezeu și o familie normală formată dintr-un bărbat și o femeie”.
Mai mulți directori din televiziunea publică au demisionat după votarea noii legi. Au fost înlocuiți. Noul director general al televiziunii este Jacek Kurski, fost europarlamentar al partidului aflat acum la guvernare. Au avut loc și proteste în Varșovia și au fost semnate petiții de multe organizații și asociații ale jurnaliștilor din Europa. Iar Gazeta Wyborcza, cel mai apreciat cotidian din Polonia, publicat de trustul Agora, a fost foarte critică la adresa guvernului. Redactorul-sef adjunct, Jaroslaw Kurski (fratele noului director al televiziunii publice) i-a întâmpinat astfel pe protestatari: ”Salut dragi bicicliști, vegetarieni, comuniști și hoți! Azi au venit după presa publică, mâine va fi rândul celei private și apoi va urma societatea civilă”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.