Lovitura primită de românii din Ucraina

imunitate judecatori CCR

Curtea Constituţională de la Kiev a declarat miercuri drept neconstituţională Legea cu privire principiile politicii lingvistice de stat în Ucraina, numită şi legea „Kivalov-Kolesnicenko”, care prevedea dreptul de utilizare a limbilor regionale în zone cu o populaţie minoritară mai mare de 10%, transmite Agerpres, citând agenția BucPress.

Într-un comunicat postat pe site-ul său, Curtea Constituţională a Ucrainei anunţă adoptarea Hotarârii nr. 2-P/2018 în urma sesizării iniţiate de 57 de parlamentari ucraineni, care au considerat că Legea privind principiile politicii lingvistice de stat, adoptată în 2012 în perioada preşedintelui Viktor Ianukovici, nu corespunde Constituţiei.

Examinarea acestei legi de către Curtea Constituţională a fost iniţiată în 2014, iar şedinţele plenare, fără participarea presei, au avut loc începând cu luna decembrie 2017.

Conform acestei legi, româna avea statut de limbă regională în zonele în care etnicii români erau majoritari. În acest sens BucPress menţionează că respectiva lege permitea minorităţilor naţionale să utilizeze limba maternă inclusiv în dialogul cu autorităţile locale.

În virtutea acestei legi, a fost recunoscută şi rusa ca limbă regională în zone din centrul, sudul şi estul Ucrainei. Acelaşi statut îl avea şi limba maghiară în mai multe localităţi din regiunea Transcarpatia.

Deşi s-a spus că legea „Kolesnicenko-Kivalov” nu funcţiona în totalitate, ea reprezenta totuşi o bază legislativă pentru asigurarea drepturilor minorităţilor naţionale în regiunile din Ucraina, notează BucPress.

Imediat după destituirea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici la începutul anului 2014, Rada Suprema de la Kiev (parlamentul unicameral) a încercat să anuleze această lege controversată, ceea ce a provocat un val de nemulţumiri în estul Ucrainei şi în Crimeea, după care a urmat destabilizarea situaţiei din aceste zone. Atunci, preşedintele interimar al parlamentului ucrainean, Oleksandr Turcinov, a refuzat să semneze actul de anulare a legii lingvistice, aminteşte BucPress.

Prin această decizie a Curţii Constituţionale – potrivit agenţiei de presă menţionate – etnicii români din Ucraina, dar şi alte minorităţi rămân fără o bază legislativă temeinică, care să le asigure libera funcţionare a limbii materne în zonele locuite compact de ei. Această decizie intervine în contextul adoptării Legii Educaţiei, introducerii unor cote lingvistice la TV şi radio în Ucraina şi a absenţei unei concepţii alternative la statutul limbilor minorităţilor în regiuni. Kievul continuă să realizeze concepţia „lumii ucrainene” fără să ţină cont de interesele şi situaţia minorităţilor naţionale, care şi aşa trec prin grele încercări de păstrare a limbii şi identităţii naţionale, scrie BucPress, o agenţie de presă a etnicilor români din Bucovina

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 2
Author

10 Comentarii

  1. Pai, in toate teritoriile locuite de romani si ocupate ILEGAL de „vecinii Romaniei”, printre primele masuri au fost si raman in continuare „deznationalizarea fortata” prin legi, restrictii, amenintari, promisiuni … „. Cititi bine hartie istorice cu teritorii apartinand poporului roman si ce s-a intamplat cu ele dupa „ocuparea fortata” de imperiile vecine vremelnice, care si ulterior destramarii si-au arogat abuziv drepturile de „ocupanti definitiv” a lor si in continuare. Drepturile de ocupanti abuziv sunt considerate „tabu si de drept” doar in ce priveste teritoriile ocupate abuziv a altor state, se schimba insa problema cand vine vorba despre „propriile teritorii”, nimeni nu are voie sa se atinga de ele !.

    • Acum v-ati prins de ce diavolii de ucrainieni au afirmat cum ca rusii voiau sa dea foc la scolile romanesti??? Ca la valva acestei stiri false sa poata ei prin lege sa le interzica romanilor din Ucraina dreptul de a mai invata in limba romana.

    • Tara asta din petice furate, numita Ucraina, este cel mai dusmanos vecin al nostru.

    • Pentru Germani s-a putut face reunificarea. De ce nu au curaj ‘patrihotii ” politruci romani s-o spuna. Romania trebuie sa fie cea Mare si nu asa cum vor s-o tina puterile invecinate si nemernicii care ne conduc (vremelnic). Le va veni vremea si astora sa rasunda si nu kle va fi bine.

  2. Si e ceva anormal aici din perspectiva Romaniei? Nici Romania nu recunoaste limbi regionale, nici Romania nu „permite(a) minorităţilor naţionale să utilizeze limba maternă inclusiv în dialogul cu autorităţile locale”.

    • Marş! In ucraina este vorba de teritorii romanesti furate de stalin si detinute ilegal de ucraina. Ce vorbesti tu in primul rand este o minciuna. Aveti scoli si facultati in limba voastra. In Romania nu exista limba regionala.

  3. Parafrazand pe foarte multi romani verzi, ucrainienii ar putea spune „Sa fie multumiti ca-i lasam sa traiasca pe (sfantul) pamant ucrainian. Daca nu le convine sunt liberi sa plece la tara lor, n-o sa le ducem dorul!”. Suna cunoscut?
    Lasand aberatiile la o parte, e clar acum de ce etnicii rusi din ucraina au reactionat la nationalismul exarcebat al ucrainienilor?

  4. Rusinos…tocmai in anul Centenarului, „prietenii” u krainieni ne dau o palma! Asta si pt ca nu avem oameni de stat in stare sa raspunda raspicat celor care profita de pe urma rapturilor teritoriale din 1940…..oare kwi fiind „informat” ce va face!? Si mai ales ce ne va spune noua astia multi si „prosti”!?

  5. pai iar ne indreptam spre turnu’ babel … fiecare invoca cate ceva, c-ar avea dreptu’ la ceva si-a fost retinut de altcineva … paruiala pe cele mai posibile si imposibile motive … in timpu’ asta, notiunea de comun, de conlucrare, de co-existenta sunt tot mai adanc ingropate …

  6. Sper ca, virgula caricatura asta de tara sa fie faramata de Rusia, ei au scornicit-o, ei sa o farame ! Sa fie de capul lor …!—

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.