A greşit sau nu Iohannis prin retrimiterea Codului Fiscal la Parlament?

Retrimiterea Codului Fiscal la reexaminare Parlamentului de către preşedintele Klaus Iohannis va încinge şi mai tare ce a rămas din luna iulie şi întreaga lună august. Trebuie să precizăm de la început că este un drept constituţional al preşedintelui de a retrimite o lege la Parlament. Şi mai trebuie precizat că NU preşedintele în persoană este cel care găseşte „probleme” unei legi, ci aparatul din spatele lui. Chestiunea este valabilă şi în cazul premierului Ponta. NU el, NU un ministru de specialitate sunt autorii vreunui act normativ, ci aparatele din ministere.

Retrimiterea Codului Fiscal la reexaminare Parlamentului trebuie să o „vedem” atât prin prisma consecinţelor politice, cât şi prin prisma efectelor economice. Din start mai trebuie făcută o precizare: toată lumea – poate mai puţin ultimii suporteri ai lui Traian Băsescu – consideră că acest Cod Fiscal este SUPERIOR celui aflat în vigoare în acest moment.

A greşit sau nu – din punct de vedere politic – Klaus Iohannis că a retrimis la Parlament Codul Fiscal? La această întrebare avem două răspunsuri identice. A GREŞIT. În primul rând pentru că le-a oferit muniţie lui Victor Ponta şi PSD. Deja premierul a ieşit la atac utilizând un limbaj „marca” Tsipras – „este o decizie luată în afara României și împotriva intereselor României. Şi muniţia la care mă refeream va fi utilizată inclusiv împotriva PNL la alegerile parlamentare din 2016. Să ne aducem aminte de măgăriile din campania pentru prezidenţiale, când, şi fără să aibă muniţie, Ponta şi aparatul său de propagandă ţipau „Iohannis va tăia pensiile şi salalariile”. Dar greşeala preşedintelui are la bază şi o greşeală a PNL. Când PSD a ieşit cu Codul Fiscal, i-a prins pe liberali cu pantalonii pe vine. Aveau şi ei unul – în mare proporţie la fel –, dar au tot amânat prezentarea lui. Când s-a votat, liberalii nu puteau să voteze contra, pentru că însemna că votează inclusiv împotriva propriului program. Dar care a fost greşeala lor? NU au ieşit zilnic în media (faptul că cele mai multe medii de informare sunt arondate premierului Ponta şi PSD-ului nu constituie o scuză) cu o sinteză a celor 100 de pagini care conţin măsurile necesare pentru ca punerea în aplicare a Codului Fiscal să nu genereze perturbaţii economice de amploare. Abia de vreo trei zile au ieşit, dar numai după ce un analist economic a dat ample citate din document. Dar nu trebuie să ne mirăm. La capitolul comunicare PNL nu a stat bine niciodată. Ce au făcut în schimb liberalii. Au acuzat guvernul Ponta de plagiat. Şi aici au cam greşit. Guvernul Ponta nu a plagiat nimic. Ci pur şi simplu a preluat din mers ce a început în 2011 echipa lui Gheorghe Ialomiţeanu. Da, la actualul Cod Fiscal s-a lucrat peste 4 ani, începând cu anul 2011. Nici acest lucru nu a fost făcut public de liberali, cei vechi şi cei noi deopotrivă.

A doua greşeală a lui Iohannis. Prin retrimiterea la reexaminare NU a rezolvat mare lucru. Posibil chiar nimic. Pentru că printr-o mobilizare „a la carte”, PSD şi aliaţii săi vor respinge obiecţiile Administraţiei Prezidenţiale. Bun, şi ce trebuia să facă atunci preşedintele? Avea două soluţii. Prima: să trimită Codul Fiscal la Curtea Constituţională, reclamând neevidenţierea unor surse de finanţare punctuală. Se ştie, punerea în aplicare a Codului Fiscal va trebui să fie „acoperită” cu câteva miliarde bune de lei. Cca 15, spun unii specialişti. A doua soluţie – ea a fost menţionată la B1 TV de consultantul economic Gabriel Biriş: promulga Codul Fiscal, dar anunţa că nu va promulga Legea bugetului pentru 2016 dacă nu conţine măsurile care să acopere ce se pierde prin reducerea taxelor a TVA-ului etc. Personal cred că această a doua soluţie ar fi fost cea mai bună.

Să trecem la componenta economică. Mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri au criticat decizia retrimiterii la Parlament a Codului Fiscal. Dar trebuie însă să menţionăm că toţi cei care s-au pronunţat sunt din mediul privat şi intrarea în vigoare a Codului Fiscal i-ar fi avantajat imediat. Pe de altă parte, analiştii economici – repet, toţi consideră că este bun Codul Fiscal – au obiecţii. Care nu prea diferă de precizările făcute de consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu. Mircea Coşea susţine că noul Cod Fiscal trebuia obligatoriu „să fie însoţit de un studiu de impact, studiu pe care trebuia să îl elaboreze guvernul şi nu a făcut-o. La rândul său, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a venit cu următoarea formulare: „Relaxarea fiscală este bună, și nimeni nu poate să nege asta, dar trebuie să supunem dezbaterii dacă putem să facem acest lucru în condițiile bugetare pe care le avem. Dacă ne uităm doar la partea de venituri bugetare facem o mare greșeală pentru că trebuie să ne uităm și la partea de cheltuieli bugetare (…) Noi reducem, foarte agresiv TVA, iar această reducere nu este de 5 puncte procentuale, ci mult mai mare deoarece cota redusă s-a extins la foarte multe produse, astfel încât cota medie de TVA scade, în momentul de față, undeva în zona de 15%. Înainte de scădere aveam la o cotă standard de 24%, o cotă efectivă pe coșul de consum de 22 și ceva la sută. De la 22 și ceva la sută ne ducem la 14 și ceva, deci sunt opt puncte procentuale reducere de TVA. Arătați-mi o țară în lumea aceasta care a mai făcut o reducere de opt puncte procentuale de TVA atât de repede fără să aibă probleme. Dacă luăm în calcul ce spun în general analiştii şi consultanţii economici, din punct de vedere economic, poziţia preşedintelui Iohannis este corectă. Din păcate politicul primează. Şi sunt convins că actualilor guvernanţi nici prin gând nu le va trece să vină – când se va dezbate reexaminarea – cu un studiu de impact. Şi acest lucru s-ar putea să ne coste mult.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Lucian Gheorghiu 3052 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.