Poetul Ion Horea a decedat vineri la vârsta de 89 de ani, anunţă Uniunea Scriitorilor din România.
”Prin dispariţia lui Ion Horea, Uniunea Scriitorilor din România şi întreaga noastră lume literară suferă o grea pierdere”, se arată într-un comunicat transmis vineri de forul cultural.
Născut la Petea, în judeţul Mureş, într-o familie de ţărani, a fost admis la Liceul „Al. Papiu-Ilarian” din Târgu Mureş, în anii Dictatului de la Viena şi ai războiului învăţând la Aiud şi Turda. A urmat Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din Bucureşti, întrerupându-şi studiile din cauza „dosarului” (părinţii i-au fost declaraţi „chiaburi”). În 1951 va intra la Şcoala de Literatură „M. Eminescu”, după ce debutase cu versuri în „Ardealul nou” şi publicase în „Almanahul literar” de la Cluj, „Contemporanul” şi „Flacăra” de la Bucureşti.
A fost redactor la „Viaţa Românească” (1952 – 1964), secretar al Uniunii Scriitorilor (1964 – 1968) şi apoi redactor şef-adjunct la „România literară”, până în 1990.
După debutul editorial, cu Poezii (1956), s-a impus cu volume precum Coloană în amiază (1961), Umbra plopilor (1965), Calendar (1969), Încă nu (1972), Măslinul lui Platon (1977), Un cântec de dragoste pentru Transilvania (1983), Podul de vamă (1986), Cumpene (1991), Cartea sonetelor (2001), Până-ntr-o zi (2017), recompensate cu Premiul Uniunii Scriitorilor (în mai multe rânduri) şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti
un proletcultist, propagandist PCR. nu merită știrea!
Ion Horea: „Cine citeşte, citeşte. Aşa a fost de cându-i lumea …”
D-zeu sa il odihneasca!Ultimul Mare Poet
MIZERIA ASCUNSA TIMP DE PESTE 50 DE ANI! Odihneasca-se acolo unde a ajuns ! Un comunist notoriu care a calcat si el, peste toti poetii si scriitorii interbelici care multi au murit in inchisorile comuniste! El, impreuna cu Veronica Porumbacu,Olga Brates,Mihu Dragomir,Demostene Botez,Horvath Imre,,Victor Barladeanu,Eugen Frunza, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc si multi altii si-au adus aportul din plin la constructia socialismului si au beneficiat de toate beneficiile comunismului, in timp ce adevaratii romani mureau in temnitele de la Sighet,Aiud, Poatra Alba… despre acestia ei n-au suflat nici o vorba! Iata un fragment din poezia „Cuvant pentru alesii nostrii” aparuta in Viata Romaneasca numarul 11 ANUL V – NOIEMBRIE 1952: „De patru ani in Marea Adunare/ Se faurira legi; si,neinfranat,/ Noi le-am crescut in lupta, fiecare,/Pe liberatul Patriei pamant.//…Temei ne este noua lege./Si ca s’o ducem mai departe, – iarasi/ Din randurile noastre vom alege/Pe cei mai buni, mai hotarati tovarasi!…// Si noi vom fi de fata’n Adunare/ Legand cu voi acelas juramant:/ Sa dam prin munca noastra fiecare/ O fata noua vechiului pamant!” Si au dat o fata noua Romaniei incepand cu zecile de mii de romani bagati la inchisoare, cu famiile distruse, cu ofiterii romani care au supravietuit pe Frontul de Est si apoi pe cel din Vest pana in Tatra, ajunsi acasa au fost intemnitati, si cu toate ororile ce au urmat pana in 1989! El a fost unul dintre fericitii care au trait pana azi cu pensii grase, case si onoruri comuniste! Asa ar trebui amintiti TOTI cei care au sprijinit statul totalitar comunist roman!