Procurorul Lăncrănjan și Toader, contre pe abuzul în serviciu

Procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan susţine, sâmbătă, că în Germania, sunt foarte multe articole în Codul Penal care reglementează acţiuni specifice ale funcţionarilor publici fără a le denumi abuz în serviciu.Afirmația acesteia vine după ce ministrul Toader a contrazis Ambasada Germaniei.

Aceasta spune că ministrul Justiţiei ar fi trebuit să citească Codul Penal german ”până la capăt” şi să argumenteze ” fără a denatura realitatea juridică”. Declaraţia procurorului DNA vine în contextul în care ministrul Justiţiei a afirmat că ”abuzul în serviciu nu este incriminat în mod distinct în Codul Penal din Germania”.

Procurorul DNA Alexandra Lăncrănjan a postat, sâmbătă, un mesaj pe contul său de Facebook în care comentează declaraţiile ministrului Justiţiei, Todorel Toader, referitor la inscriminarea abuzului în serviciu în Codul Penal din Germania.

”Pentru un om care se consideră un profesionist al dreptului este foarte important să aibă răbdare să citească o lege până la capăt, să argumenteze fără a denatura realitatea juridică şi atunci când argumentele nu sunt în favoarea teoriei sale să accepte fără a deturna textul legal sau a omite lucruri. Când nu mai poţi să faci asta…Spre exemplu, în Germania sunt foarte multe articole în Codul Penal care reglementează acţiuni specifice ale funcţionarilor publici fără a le denumi abuz în serviciu”, scrie Alexandra Lăncrănjan.

Aceasta face referire la articolul 266 din Codul Penal german care ”reglementează o infracţiune privitoare la atribuţiile de serviciu (în varianta germană Neloialitate)”.

”(1) Fapta persoanei care abuzează de autoritatea ce i-a fost acordată prin lege, prin învestirea de către o autoritate publică sau pe cale convenţională, de a dispune de bunurile altei persoane sau de a efectua acte în numele sau interesul altei persoane ori de a-şi asumă obligaţii în numele acesteia sau care îşi încalcă obligaţia de a proteja drepturile patrimoniale şi interesele altei persoane, obligaţie stabilită prin lege, decizie a autorităţii publice sau pe cale convenţională, şi, prin urmare, provoacă prejudicii respectivei persoanei, se pedepseşte cu închisoarea de cel mult cinci ani sau cu amendă”, se mai arată în mesajul procurorului DNA.

Potrivit acesteia, ”dacă un jurist ar citi Codul Penal german integral ar putea, fără niciun efort, să constate că abuzul în serviciu este incriminat, atât în articole cu o specificitate mare, cât şi în acest articol care acoperă celelalte ipoteze posibile”.

Toader îi dă replica lui Lăncrănjan

Tudorel Toader îi răspunde  și el procurorului DNA, Alexandra Lăncrănjan, care l-a atacat pe ministrul Justiției pentru că a contrazis Ambasada Germaniei.  „completare: cine vrea si poate, lesne inteleage diferentele dintre elementele constitutive ale infractiunilor din art.266 C penal german si art.297 C penal roman !
In acest sens, in scurt timp, va fi disponibil „Codexul penal european”, in curs de aparitie la editura C H Beek”, scrie Toader, pe Facebook.

Toader contrazice Ambasada Germaniei

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, afirmă, sâmbătă, că abuzul în serviciu nu este incriminat în mod distinct în Codul penal din Germania, dar calitatea de funcţionar public sau european apare ca element de agravare în cazul mai multor infracţiuni.

Toader susţine că şi în Codul Penal din România sunt incriminate fapte concrete prin care funcţionarul public abuzează de poziţia pe care o are şi enumeră cercetarea abuzivă, purtarea abuzivă şi falsul intelectual. Reacţia ministrului vine după precizările Ambasadei Germaniei care a anunţat că abuzul în serviciu este reglementat în Germania prin mai multe legi fiscale, din dreptul disciplinar şi din Codul Penal.

Ulterior, Toader a postat şi o completare: ”Cine vrea şi poate, lesne înţelege diferenţele dintre elementele constitutive ale infracţiunilor din art.266 C penal german şi art.297 C penal român ! În acest sens, în scurt timp, va fi disponibil „Codexul penal european”, în curs de apariţie la editura C H Beek !”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Author

24 de Comentarii

  1. D-na Alexandra Lancrajan are dreptate. ***Initial, acest delict oficial a fost eliminat în al treilea Reich, pe baza decretului Führer-ului privind puterile speciale ale ministrului Justiției [2], din 20 august 1942 Art. 10 lit.b.
    O forma restransa de abuz în serviciu a fost REINTRODUSA in aprilie 1998, la Art. 1 pct. 46 litera b, in 6 StrRG din 26 ianuarie 1998 [4], în noul paragraf 4 § 240 StGB, privind modificarea ilegală a unui act cu tolerarea sau omisiunea intentionata a unui delict legat de violență sau de amenințare.
    IN PLUS, există in § 353 din Codul Penal două infracțiuni penale speciale în care funcționarul public se pedepsește pentru abuz în serviciu, în cazul în care isi exercita atributiile de serviciu urmarind un interes personal sau cu impunitate, in detrimentul actului oficial, pentru perceperea ilegală a taxelor nedatorate sau datorate în parte sau reducerea ilegala a contributiilor si serviciilor datorate catre stat.
    DE ASEMENEA, Codul Penal german prevede o multidunine de pedepse pentru infracțiuni individuale specifice în § 174b și § 258a din Codul Penal și în secțiunea a treizecea din Codul penal (§§ 331-358).

    • AVAND IN VEDERE ABUZURILE POLITIEI POLITICE A DNA AVAND CA INSTRUMENT ACEST ARTICOL DE COD PENAL, LANCRANJAN BATE CAMPII !!! Legile germane sunt facute intr-un stat in care procurorii nu au protocoale cu serviciile secrete , in care cetatenilor li se respecta prezumtia de vinovatie iar procurorii sefi pot fi demisi de MINISTRUL DE JUSTITIE GERMAN!

    • @ steluta: In statele vestice este permisa si legiferata incheierea unor acte de colaborare intre serviciile secrete si alte institutii ale statului, cum ar fi procuratura. Daca aceste acte sunt secrete sau nu, nu putem sti.

    • in limba română infractiunile din codul german se numesc: fals intelectual, foloase necuvenite, mita, delapidare, furt,neglijentă în serviciu, evaziune fiscală şi există şi în codul penal român. ceea ce se sustine in mod adevarat de Toader este ca nu poti da un nume general la o infracţiune ca să iei elemente din fiecare si sa faci ce vrei. alte denumiri generale neadmise sunt: subminarea economiei,prejudicierea, acte oneroase, camată, speculă . dacă ar fi admise nu ar mai exista nicio activitate fiindcă specificul capitalismului este obţinerea de profit, dai mai puţin decât iei.

    • @ atenianul: De acord. Insa aici este vorba de faptele functionarilor publici. In Codul Penal german acestea sunt incriminate distinct, denumite, atribuite functionarilor publici si acopera toate situatiile de incalcare penala a atributiilor de servici ale unui functionar. Ele pot fi coroborate si cu prevederile penale de zu general. Functionarul public are un statut special, solemn, deserveste statul si cetatenii si de aceea legislatia generala este completata cu prevederi specifice, clare si foarte restrictive, aplicabile acestor persoane. Nu exista exceptii de genul afini de gr.2, rude, plafoane valorice etc.!

    • @ atenianul: „Prejudicierea” este un termen general neadmis? Din pacate este foarte admis. In Romania se pierd nenumarate procese, pentru ca cel prejudiciat nu poate demonstra „prejudiciul”, desi i s-au falsificat acte, i s-au modificat inscrieri in Registrul Comertului, a fost pagubit etc.

  2. To’arșa procuror Lăncrănjan (ratangiu profesionist când e vorba de examene) ne explică: „în Germania sunt foarte multe articole în Codul Penal care reglementează acţiuni specifice ale funcţionarilor publici fără a le denumi abuz în serviciu”. Adică? În viziunea dânsei germanii (cei care secolul trecut au declanșat două războaie mondiale, mătrășind zeci de milioane de oameni) sunt de fapt niște oameni atât de timizi încât au legiferat „abuzul în serviciu” fără să aibă curajul să-i spună pe nume. Noroc de geniul unui ilustru procuror DNA care a observat acest amănunt… altfel bieții nemțălăi ar orbecăi în beznă! În urma acestei intervenții publice, sunt convins că madam Merkel o va numi pe to’arșa procuror Lăncrănjan drept consilier anti-corupție (Antikorruptionsratgeber). Heil!

  3. Asa specimene nu vin vreodata cu argumente cand „colegii” ca portocala fac abuzuri….

  4. Stimata doamna, nu aveti cui va adresa! Toader a fost si ramane in fibra sa intima un biet procuror tortionar al regimului comunist, care se mentinea la putere doar prin echilibrul terorii intre toate institutiile sale. Securistii si militienii erau terorizati de curtea martiala, de pilda. Ce pretentii aveti de la um dinozaur al epocii comuniste precum Toader, asta trebuie doar inlaturat, orice argument pentru el nu este valabil, il respinge pe loc fara si minte fara nici o jena.

    • Argumentul „tortionar” este fals, limba dvs de lemn este vie si prospera dar e goala de continut, tov’ule !

    • @Tudor
      Habar nu ai ce insemna un procuror comunist. Probabil ca nici nu erai nascut la vremea aia si ti se pare de gluma.

    • Procurorii din ziua de azi sunt mai rai decat cei de pe vremea comnuismului, ei se concureaza intre ei pe dosare si condamnari . Cu multiple condamnari la CEDO si mandat la CCR pe 9 ani, asta da gluma sinistra.

  5. Si tanti asta e procuror, adica isi floseste „intelectul” pentru a discerne situatii? Avem o problema majora pentru ca, capacitatea de intelegere este lipsa iar discernamintul o impinge spre minciuna! Calitatea umana este fix 0 daca vedem cum si-a construit mesajul: „Pentru un om care se consideră un profesionist al dreptului”, „fără a denatura realitatea juridică”, ”dacă un jurist ar citi Codul Penal german integral ar putea, fără niciun efort”
    Ceea ce se vede este faptul ca madam Lancranjan este o persoana predispusa la conflict, este superficiala, nu prea sta bine cu nervii, nefiind capabila sa se stapineasca si sa depaseasca situatii prin forta mentala proprie. Adica nu-si are locul intr-o structura unde adevarul si moralitatea sint litera de lege iar stapinirea de sine obligatorie. Ea are mereu lucruri personale de demonstrat asa cum a avut si aia care a plecat. Ori implicarea la nivel personal-emotional naste tragedii pentru ca fiecare simte nevoia de a-si satisface orgoliul prostesc care-l defineste. Statul roman este prizonier in mina primitivilor bestiali care se folosesc de emotional pentru a-si spori turma de admiratori.

  6. ‘este era ticalosilor’,scria Marin Preda in cunoscutul sau roman. azi noi trai din plin era imnpostorilor semi-docti ,sau era ‘incompetentilor competenti’ acesti’competenti’,cum este si veverita,prin comparatie cu un judecator al CCR,profesor universitar,rector al unei universitati reputate,ar fi declarati nuli dpdv profesional in orice tara a Lumii civilizate,doar in Romania se poate.in cazul de fata veverita a picat examenul si accesul la DNA,ca procuror stagiar,dar si-a obtinut competentele de la Guseth&Macovei si ulterior de la Coldea.

  7. Ipocrizia a a ajuns la cote maxime. Poate si veve este doctor docent honoris pauza in stramb. Ce sa faci? Asta-i maretia dreptului de la ERATA citire. Veve nu a auzit de eroul national cazut pe frontul luptei cu corutia pe numele de vedeta populara PORTOCALA despre care nu auzit nici presedintele lui ORESTE.Cum care Oreste? Cel cu cercel in ureche si cu paranormalul in creier dupa ce se pare ca a tras pe nas, vorba unei clasice in viata care a fugit cu banii prin tarile calde!

  8. Asta n-a facut facultatea nici macar la SERAL. Probabil, a facut-o la NOCTURN si, fiind intuneric, n-a inteles prea bine. Dar, ma rog, statul paralel mai ales din astia recruteaza. Ca, aia care mai au si scoala, mai si inteleg, sunt mai greu de facut ce vrei cu/din ei.

  9. De ce dati integral ceea ce scrie Tudorel Toader si partial ceea ce scrie Alexandra Lăncrănjan?

  10. Observ ca multa lume este iritata de abuzurile DNA-lui fata de politicieni ,functionari publici si oameni foarte bogati.Se consuma prea multa cerneala si nimeni nu este iritat de abuzurile politiei,procuraturii,magistratilor,functionarilor publici, timp de 27 de ani fata de populatia de rand.Asta nu mai conteaza pentru nimeni,nu are importanta.Multimea nu are la dispozitie nici presa si nici tv sa se planga de abuzuri si ce au suferit familia si copii lor nu 2-3 ani ci 27 de ani zi de zi.Acum toti sunt curati ca lacrima,nimeni nu a furat in tara asta si dosarele incep sa se claseze.

    • Pai la noi este democratia clasica greceasca, democratia stapanilor de sclavi. Sclavii nu conteaza. Poporul(demos) inseamna stapanii de sclavi si cetatenii(oameni liberi), nu sclavii. De asta nu veti vedea nimic despre soarta oamenilor de rand(sclavii).

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.