Comisia de apărare din Camera Deputaţilor a avut o întâlnire cu o delegaţie parlamentară austriacă, pe tema aderarea României la Spaţiul Schengen, accentul fiind pus pe refuzul profund injust exprimat prin vot de către Austria la Consiliul JAI din luna decembrie a anului 2022, anunţă vicepreşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Sorin Dan Moldovan (PNL). În cadrul discuţiilor, a fost subliniată necesitatea de a continua… discuţiile.
”În cadrul Conferinţei interparlamentare privind politica externă şi de securitate comună şi politica de securitate şi apărare comună (PESC/PSAC), ce a avut loc în Suedia în perioada 2-3 martie, o delegaţie a Parlamentului României, compusă din domnul deputat Dan Barna (USR) – vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, doamna deputat Carmen-Ileana Mihălcescu (PSD) – vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă, şi domnul deputat Sorin-Dan Moldovan (PNL), vicepreşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, a avut o întâlnire bilaterală cu delegaţia parlamentară austriacă, formată din Friedrich Ofenauer (PPE/ÖVP), Ewa Ernst-Dziedzic (Verzii/EFA), Harald Troch (S&D/SPÖ) şi Eduard Köck (PPE/ÖVP)”, se arată în comunicat.
Tema principală a discuţiilor a vizat aderarea României la Spaţiul Schengen, accentul fiind pus pe refuzul profund injust exprimat prin vot de către Austria la Consiliul JAI din luna decembrie a anului 2022.
”Au fost reiterate argumentele pentru care aderarea României la Spaţiul Schengen este una meritorie şi benefică, printre care: rezultatele vizitelor şi analizelor efectuate de experţii europeni, care confirmă îndeplinirea criteriilor tehnice, votul covârşitor dat de celelalte state membre care susţin aderarea ţării noastre, dar şi datele furnizate de către FRONTEX care nu susţin argumentele Austriei privind votul dat. De asemenea, a fost subliniată necesitatea de a continua discuţiile în vederea găsirii unor soluţii pentru deblocarea situaţiei, având în vedere că decizia din 8 decembrie a avut un impact negativ semnificativ în ceea ce priveşte relaţiile dintre cele două state. Aderarea României la Spaţiul Schengen rămâne o prioritate pentru noi, un obiectiv ce ar aduce beneficii României, Austriei şi Uniunii Europene, atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al securităţii”, precizează comunicatul.
Potrivit lui Sorin Moldovan, ”în urma acestei întâlniri, a reieşit oportunitatea continuării discuţiilor având în vedere abordările total diferite care există în interiorul grupurilor parlamentare austriece”.
Extinderea Schengen lipsește de pe agenda Consiliului JAI
Miniştrii de interne din ţările Uniunii Europene se întrunesc joi, la Bruxelles, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), pentru prima dată în acest format în mandatul actualei preşedinţii semestriale a Consiliului UE, asigurat de Suedia şi început la 1 ianuarie.
Pe agenda provizorie a Consiliului JAI din 9-10 martie figurează, la secţiunea activităţilor fără caracter legislativ, ‘Situaţia generală a spaţiului Schengen’, nu însă şi aderarea României şi a Bulgariei la Schengen. În cadrul acestei secţiuni va avea loc un schimb de opinii despre funcţionarea spaţiului Schengen şi viitorul politicii în domeniul vizelor. De asemenea, va fi prezentată situaţia actuală referitoare la intrarea în funcţiune a Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) consolidat.
Agenda JAI mai poate suferi modificări în urma reuniunii COREPER (Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană) prevăzute pentru miercuri, 8 martie.
Reuniunea din 9-10 martie este şi prima oficială a Consiliului JAI după cea din decembrie anul trecut, când pe agendă s-a aflat şi aderarea Croaţiei, a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Dintre aceste trei ţări, doar prima a primit atunci undă verde, devenind membră a spaţiului european de liberă circulaţie la 1 ianuarie.
În cazul României şi al Bulgariei nu a existat unanimitate, deşi cele două ţări au îndeplinit toate condiţiile tehnice necesare, lucru recunoscut de Comisia Europeană încă din 2011, inclusiv în urma evaluărilor făcute de experţii europeni. Opoziţia a venit din partea Austriei şi a Olandei, aceasta din urmă precizând că Bulgaria nu este deocamdată pregătită pentru a intra în Schengen.
În ceea ce priveşte Austria, ea a susţinut că nu poate fi de acord cu extinderea Schengen atât timp cât acesta, în opinia sa, nu este funcţional. Viena şi-a justificat poziţia, exprimată mai ales prin vocea ministrului de interne Gerhard Karner, prin faptul că în Austria au ajuns peste 100.000 de migranţi sau solicitanţi de azil, din care circa 75.000 nu fuseseră încă înregistraţi. Karner a spus că acest lucru ar trebui să se întâmple de fapt atunci când este trecută frontiera Uniunii Europene şi că mulţi dintre cei neînregistraţi ar veni prin România sau Bulgaria, lucru însă contrazis de situaţia reală, reflectată inclusiv de datele oficiale publicate de Agenţia europeană pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (FRONTEX).
La câteva zile după preluarea preşedinţiei semestriale a Consiliului UE de către ţara sa, la 1 ianuarie, reprezentantul permanent al Suediei pe lângă Uniunea Europeană, Lars Danielsson, a afirmat că nu va iniţia un vot privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen dacă nu este convenit un acord cu ţările care se opun aderării celor două state.
El a ţinut să precizeze că Suedia nu a fost niciodată împotriva primirii României şi a Bulgariei în Spaţiul Schengen.
”Noi am început deja consultări bilaterale cu părţile afectate. Nu pot spune acum când aceste discuţii vor oferi ocazia de a repune chestiunea pe agenda Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. În opinia noastră, cu cât mai curând, cu atât mai bine. Însă nu vedem niciun sens în a pune chestiunea pe agendă înainte de a fi clar că există o şansă rezonabilă de a obţine aprobarea în Consiliu. Aşadar vom încerca să facem asta în timpul preşedinţiei suedeze, dar nu pot garanta că se va întâmpla. Asta nu depinde în primul rând de noi, ci de părţile implicate”, explica ambasadorul Suediei la UE.
Recent, Comisia Europeană a menţionat că lucrează cu preşedinţia suedeză a Consiliului UE pentru ca o decizie pozitivă cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen să poată fi luată de Consiliul UE cât mai curând posibil în acest an.
”Extinderea Schengen este o prioritate politică pentru Comisie şi, în 2022, s-au depus eforturi considerabile pentru a sprijini aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria. Comisia a solicitat în mod repetat Consiliului să ia măsurile necesare pentru ca România şi Bulgaria să devină parte a spaţiului fără controale la frontierele interne, cel mai recent în comunicarea Comisiei adoptată în noiembrie 2022”, a explicat comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson în răspunsul la o scrisoare adresată de eurodeputatul român Eugen Tomac, la 16 ianuarie, pe tema extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria.
Reprezentanta executivului UE a reafirmat că atât România, cât şi Bulgaria sunt pregătite din punct de vedere tehnic, după ce au depus eforturi considerabile pentru a pune în aplicare cadrul juridic şi operaţional la standarde ridicate pentru aderarea la spaţiul Schengen şi apreciază că ”ar trebui să fie doar o chestiune de timp până când România şi Bulgaria vor face parte pe deplin din Schengen”.
La 6 februarie, în calitatea sa de membru al Parlamentului European, Eugen Tomac (din grupul Partidului Popular European) a deschis o acţiune împotriva Consiliului UE la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), în legătură cu neacceptarea României de a deveni membră a spaţiului Schengen la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022, ca urmare a opoziţiei Austriei în cazul României şi a Olandei în cazul Bulgariei.
Un alt eurodeputat român, Victor Negrescu (membru al grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, S&D), consideră că absenţa subiectului extinderii spaţiului Schengen de pe agenda Consiliului JAI de săptămâna viitoare poate constitui o problemă din perspectiva priorităţilor României.
„Din păcate, faptul că la viitorul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne, din 9-10 martie, acest subiect nu a fost inclus pe ordinea de zi ridică multe semne de întrebare şi poate reprezenta o problemă, întrucât un nou vot trebuie pregătit temeinic şi ţine de România să creeze un nou moment în care să existe susţinere pentru o astfel de decizie favorabilă. Din informaţiile pe care le am, preşedinţia suedeză a Consiliului UE ar plănui un posibil vot în luna iunie, dar pentru acest lucru este nevoie de mai multă coerenţă şi de o acţiune diplomatică mai clară din partea României”, a afirmat Negrescu după o vizită efectuată în această săptămână la Madrid.
Spaţiul Schengen garantează libera circulaţie pentru peste 420 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene şi pentru cetăţeni din afara UE care trăiesc în Uniunea Europeană sau vizitează UE ca turişti, în cadrul programelor de schimb de studenţi sau în scop de afaceri (orice persoană prezentă în mod legal în UE). Libera circulaţie a persoanelor îi permite fiecărui cetăţean al UE să călătorească, să lucreze şi să trăiască într-o ţară a UE fără a avea nevoie de formalităţi speciale. Schengen susţine această libertate prin faptul că le permite cetăţenilor să se deplaseze în interiorul spaţiului Schengen fără a face obiectul controalelor frontaliere.
În prezent, spaţiul Schengen cuprinde 23 de ţări din Uniunea Europeană (Austria, Belgia, Republica Cehă, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria) şi patru ţări din afara acesteia (Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).
Mai există patru membre ale UE care nu au aderat la Spaţiul Schengen: Irlanda (care îşi menţine o clauză de opt-out), România, Bulgaria şi Cipru.
Acuma realist vorbind, oricit de mult mi-as fi dorit si eu sa fie pusa problema extinderii pe ordinea de zi, nu condamn Suedia ca nu a facut-o, pentru ca nazistul ala de Nehammer a spus clar ca nu va vota.
Ce ma revolta pe mine e atitudinea amorfa pe care autoritatile romane, indemnate de Presedintele Romaniei, o au fata de austria.
As vrea sa vad un veto macar, dat de Romania acolo la Bruxelles, in orice problema care ar veni din partea austriei sau care ar favoriza austria.
Dar cine sa o faca, romanul Johannis ?
El ne-a spus clar ca nu vor exista din partea noastra repercusiuni impotriva austriei. Si-atunci ?
Asteptam alegerile de anul viitor… sa vedem ce va scrie pe „biletel” !
Negrescu iar bate campii,daca Austria si Olanda se opun de 10 ani,numai un prost de europarlamentar roman mai crede ca vor accepta anul asta !Nu vor vota pentru Romania si Bulgaria in zona Schengen NICIODATA,ce e greu de inteles Iohannise
Eu ma intreb de ce presarii nu-i intreaba pe Iohannis si Ciuca permanent”Ce facem cu Jaful Austriac?”
In acest timp Jaful Austriac cangreneaza Romania,in care petrolul alapteaza Austria,padurea alapteaza Austria, banii Romanilor sunt tocati in banci austriece si ciordacii cumpara flori olandeze
Nu vad motivul pt. care se tot insista cu acest subiect Schengen,atita timp cit stim foarte clar ca nu se doreste aderarea Romaniei .Sintem o tara de care doar se folosesc tarile occidentale si asta ar fi trebuit de mult sa intelegem.Daca nu am fi facut parte din EU si nici din NATO ,sigur ne mergea de o mie de ori mai bine ca acum cind sintem doar jupuiti de tot ce am avut ,exploatati si calcati in picioare de occidentali.Avem doar indatoriri fara drepturi ,sintem o colonie a occidentului si doar atita.
Extinderea Schengen este decizie politică, ce se ia în Comunitatea Europeană cu unanimitate de voturi. Această decizie este luată de oameni politici europeni. Noi nu avem oameni politici, avem numai politicieni. Prin urmare nu putem participa la decizie. Și dacă am avea oameni politici, ceea ce n-avem, aceștia ar trebui să știe engleză, franceză sau germană fluent. Pentru că decizia se ia în vreuna din aceste limbi. Politicienii români nu știu niciuna din aceste limbi. Deci iarăși nu pot lua parte la decizie.
Ro-Exit!!!
O întrebare simplă: chiar nu v-ați săturat să fiți proști?
Nu va intra Romania in shengen sub nicio forma! O spun de cativa ani buni pentru ca sursele nu mint sub nicio forma, de ani si ani spun tuturor: luati-va pasaport sa nu aveti nicio grija, pasaportul va fi cartea care te reprezinta oriunde si oricand in orice tara si nu cartea de identitate valabila doar in tara natala! Ofticatii din politica aproape ca au introdus moneda euro si nu au justificare legala! Euro=Eu , Romania leului distrus ca personalitate juridica statala de vampirii de lux din politica.
Voi nu înțelegeți că paraliticul de la casa albă a spus,..”niet”..pardon, „no”…
Motivul, e foarte simplu…românia și bulgaria vor deveni teritorii de încercare a armanentului…
Când se va termina războiul civil din ukraina mai vorbim de schengen…amin.!.
Pina bu ramane fara paduri Romania,pas schenghen.
Medalia pentru servicii aduse austriei nu se da oricui.
… lipseste de pe harta lor, ce SENGNEN?La munca amaratilor!
NU MAI VREM IN UE Ne-a iesit pe nas intrarea in UE si NATO.Am vazut cu ce se mananca ,ne ajunge.STOP!Nu vrem sa ajungem la opait,sa ne incalzim prin arderea balegarului,sa nu ne deplasam decat 15 m de casa,sa mancam doar laturile si viermii lor, sa avem numai buletine cu cip,sa ne monitorizeze si cand ne ducem la WC si de cate ori tragem apa si cum sa facem dusi care doua persoane.Daca ni se spunea de la inceput ce inseamna si ce urmareste UE ,nu cred ca mai dorea cineva.
Referitor la titlu…Și va lipsi în continuare,nu avem cu cine și mai ales cu ce !
Romania nu merita in sacrul Spatiu Schengen.
Prioritate are Ukraina.
bla bla bla…
serios, ati dicutat cu austriecii?
ha ha ha ha ha ha
Sunteti penibili politrucilor!aia nu ne vor in schengen,ce nu ati inteles?de ce mai insistati?pedepsiti austria si olanda daca vreti sa va bage cineva in seama.vai de capul vostru de prapaditi???
Yesssss! Comisia de apărare din Camera Deputaţilor ne apara si protejeaza de shengen! Super adevar! Felicitari!
Din ciclul: fa-te ca lucrezi! Am discutat ca vom discuta!
In scoala isi ziceau unii, cind luau note proaste, nu ca ar fi fost slabi la materie, ca profesorul sigur avea ceva cu ei, sau ca profesorul sigur nu stie ce preda si e prost, saracii de ei bineinteles ca nu aveau nici o vina ca au primit o note proaste. Ca o fi sau nu fi adevarat lasam depoparte, dar intotdeauna altii erau de vina, si vina nu se cauta niciodata la cel in cauza, adica la elevul slab la invatatura.
Si unii nu se maturizeaza nici dupa terminarea scolii, si aplica acelasi tipar pe oriunde nu le iese ceva, char la virste inaintate. Austriecii au dat un vot impotriva, „motivele lor” sigur sunt ca au ceva cu noi, si sigur ca e „injust”. Ca doar argumente de genul ca nu suntem inca pregatiti sau ca nu am reusit sa-i convingem pe cei ce decid si sa trecem spre o majoritate care sa voteze favorabil, nu trebuie pomenit, ci injuram si ne consideram nedreptatiti ca in perioada scolii cind profesurul sigur avea ceva cu noi! Intotdeauna altii suntde vina, si vina nu e niciodata la ei!?
Csaba, cu ce crezi tu ca sintem noi ( politicienii nostri) de vina in tema Shenghen ? Ca in fapt au dreptate si nu am securizat bine granitele ? Sau ca ar trebui sa ,,negociem,, ,(sa dam austriecilor gazul gratis din Marea Neagra) mai bine? De ce austria cu a mic se crede supracontrolul Europei ? Cind Frontex a terminat vine in control austria. ,,Ca noi nu sintem ca altii,, adica recunosc pe fata ca sint rasisti, urasc strainii de orice fel!