Referendumului PSD va declanșa o criză politică de proporții cu rezultate incerte și posibil catastrofale pentru România, dat fiind contextul economic internațional și neajunsurile bugetare naționale. La capătul drumului, e greu de crezut că cineva va avea de câștigat pe toată linia, dar e aproape o certitudine că România va pierde încredere și va risca o criză economică suprapusă pe cea politică. Dincolo de consecințele nefaste ale orgoliilor politice care pun țara în pericol, ar putea totuși exista câțiva câștigători pe termen mai scurt sau mai lung, dar și mulți pierzători.

Sunt multe voci în PNL, dar și câteva în USR care cred că nu se mai poate guverna cu PSD și că e nevoie de un pol puternic de dreapta care să guverneze și să candideze în alianță la alegerile din 2028. Nu sunt puțini cei care spun că Nicușor Dan a abandonat lupta, iar Bolojan rămâne singurul reformist în jurul căruia se poate construi acest pol. Surse din PNL au dezvăluit pentru Cotidianul culisele planului PSD de a-l da jos pe Ilie Bolojan din fruntea guvernului. Nicușor Dan i-ar fi dat verde acum câteva săptămâni lui Sorin Grindeanu sa facă referendumul intern. PSD i-ar fi promis lui Alexandru Nazare că, dacă acceptă să fie premierul-trădător al PSD, va primi funcția de guvernator. Aceleași surse spun însă că PSD va pierde totul, la fel cum se va întâmpla și cu Nicușor Dan. „PNL e strâns în jurul lui Bolojan și nu mai vrea să fie asociat cu PSD.”

Scandalul pozelor trucate publicate de Elena Lasconi în campania de anul trecut capătă accent de roman polițist. Toată presa încearcă să afle nu cine a făcut pozele, pentru că datele din dosarul DIICOT s-au aflat deja pe surse, ci care sunt persoanele care le-au comandat. Această informație ar dezlega misterul: Nicușor Dan, Crin Antonescu sau pur și simplu întâmplarea a provocat scandalul?

Inspecția Judiciară a decis că telefonul dat de un ministru al Justiției în cazul unui dosar penal nu constituie ingerință politică. Decizia a fost luată după ce procuroarea-șefă a DIICOT Pitești a reclamat că șefa de la București a certat-o pentru că nu a anunțat-o despre un dosar în care sunt cercetate fraude cu mii de tone de deșeuri fictive de pe urma cărora o grupare ar fi încasat sume uriașe de la statul român. Alina Gorghiu, atunci ministru al Justiției, i-ar fi dat telefon șefei DIICOT București în legătură cu acest dosar. La rândul ei, procuroarea de la Capitală a sunat-o pe subalterna de la Pitești să o întrebe de caz și i-a spus că e supărată pentru că a aflat de el de la Alina Gorghiu. Procuroarea-șefă a DIICOT București, care și-a încheiat marți mandatul, susține însă că Alina Gorghiu a vrut doar să o felicite, nu să intervină în dosar. Ea insistă ca a certat-o pe subalterna de la Pitești doar pentru că nu a anunțat-o la timp despre caz. Inspecția Judiciară a decis că nu este nimic în neregulă cu acest tip de telefoane.

„Problema foarte importantă pe care o văd eu aici este identificarea surselor de țiței. Trebuie să spunem că Petrotelul funcționează cu un anumit tip de țiței, un anumit conținut de sulf, adică nu se poate folosi absolut orice țiței care există în lume în această rafinărie. Trebuie să existe o compatibilitate între tipul țițeiului și tehnologia care există”, spune Dumitru Chisăliță.