Muzeul Muncipiului Bucureşti gãzduieşte în aceastã vară o expoziţie dedicată ilustratorului francez Auguste Raffet. Expoziția își propune să aducă în fața vizitatorilor o serie de gravuri semnate de artistul francez Denis Auguste Marie Raffet. Piesele aflate în patrimoniul Muzeului Municipiului București au fost create ca ilustrații de călătorie, în anul 1837, în timpul unei expediții științifice la care a luat parte Raffet. Litografiile expuse urmăresc această incursiune, iar printre ele se numără imagini care reprezintă Țările Române, adevărate mărturii istorice majestos realizate.
Recunoscut astăzi pentru importanta sa activitate ca și gravor, Denis Auguste Marie Raffet (1804-1860) a studiat pictura la Ecole des Beaux-Arts din Paris, însă a preferat litografia. În peste 30 de ani de activitate, acesta a lăsat în urmă o vastă operă, de aproape 2000 de gravuri, realizate în diferite tehnici. Este dominată de scenele de bătălie, uniforme militare și portrete de soldați. Personajul principal din opera acestuia rămâne Napoleon Bonaparte. La acestea se adaugă redările episoadelor istorice de mare importanță pentru Franța, în special cele care tratează episoade din Revoluția franceză, sau cele care tratează evenimente contemporane cu artistul. Portretele îl ajută pe Raffet să surprindă tipologii umane și costume de epocă, în special uniformele militare atât de îndrăgite . Numeroasele călătorii în Franța și Europa îi oferă informații și detalii pentru compoziții mai ample, cu elemente geografice de fundal și scene de gen, însă cel mai important îi creează platforma pentru dezvoltarea unui tip de gravură care poate fi catalogată, într-un spectru mai amplu, ca etnografică. Înfățișările de personaje specifice regiunilor cu vestimentație atent redată și integrată în contexte bine definite reprezintă de fapt primul pas spre acest tip de lucării.
În anul 1837, Raffet se alătură unei expediții științifice care pleacă de la Paris pentru a junge în Crimeea, condusă Anatoli Demidoff, un bogat industriaș rus cu interese științifice, descendent al familiei Stroganov, crescut și stabilit la Paris. Din echipajul ei făceau parte: Paul Kolounoff, biologul Alexandre Nordman, medicul Jean Henri Leveille, Amedee Hout, Louis Rosseau, Henri Malinvaud, Adolphe du Ponceau, sociologul Frederic Leplay, Leon Lalanne și pictorul Louis – Auguste de Sainson. Împreună au traversat și Țările Române. Raffet le-a ilustrat, iar Demidov le-a descris în lucrarea finală. În esență, este una dintre multele călătorii ale artiștilor europeni în spațiul balcanic, însă pentru istoria celor două Țări Române importanța este dată de tipul de mărturii pe care le-a adunat de-a lungul traseului în spațiul nostru, de la intrarea pe Dunăre și trecerea la călătoria terestră la Giurgiu până la vama moldovenească de la Sculeni, astăzi în județul Iași. Echipajul expediției a fost gândit în funcție de domeniile științifice la modă în momentul plecării: medici, sociologi, botaniști, geologi, biologi și doi artiști. Astfel, ei adună informații despre relief, istorie, statistici financiare, administrație, criminalitate, minerale, soluri, observații meteorologice, populație. Efortul lor a condus la apariția unei cărți în patru volume care acoperă întreg parcursul călătoriei, Voyage dans la Russie Meridionale et la Crime par la Ungarie, la Valachie et la Moldavie, publicată la Paris, în 1840. Primul volum descrie călătoria navală și orașele mari în care poposesc: Viena, București, Odesa, Sevastopol,cu indicații asupra drumului, populației, obiceiurilor, vestimentației, a sistemului cailor de poștă, descrieri privind situațiile financiare, demografice sau sociologice, cu mențiunea că aceste informații erau superficiale, nebazându-se pe recensăminte reale. Acest prim volum este singurul ilustrat cu litogravuri realizate de Auguste Raffet. Celelalte prezintă un studiu frenologic pe câteva cranii găsite în Crimeea, observațiile medicale asupra plantelor întâlnite în preajma Mării Negre, iar ultimele două cărți completează imaginea cu informații geologice, inclusiv fosile găsite pe insulă.
Publicația coordonată de Anatoli Demidov apare în 1840 însoțită de un album cu 100 de litogravuri semnate de Auguste Raffet care suplimentează informația vizuală din primul volum, gravuri care compun astăzi această expoziție. Dintre ele, cinsprezece reprezintă imagini din Țările Române (zece din Valahia, respectiv cinci din Moldova). Dansurile populare l-au surprins în mod special pe artist. Aici el dedică două gravuri jocurilor tradiționale, unul pe care îl vede în satul Cerneți (Mehedinți), dar și o horă valahă cu lăutari țigani și dansată de muzicienii din Regimentul al II-lea la Prințul Alexandru Dimitrie Ghika. Imaginile de țărani în diferite ipostaze se împletesc cu cele din orașe cu peisaje naturale în care răzbesc caii de poștă care trag căruțe sau calești. Târgul de Sfântul Petru organizat la Giurgiu oferă un prilej nebănuit de a înfățișa oamenii din diferite comunități, prinși în activități antrenante, unii cu alții, ca o celebrare a vieții simple, așa cum o trăia țăranul valah doar la sărbători.
Gravurile lui Raffet surprind meticulos detalii de costum, de mișcare, în peisaj sau linii în portret care îi înnobilează arta. Valoarea istorică este asigurată de subiectul și contextul producerii, la care se adaugă fidelitatea realității.
PS.Expoziţia este deschisã până la 24 august 2023, la Palatul Suţu/Muzeul Municipiului Bucureşti
Articol scros de Nicoleta Bădilă, muzeograf la Muzeul Municipiului Bucureşti
-impressionism!