E de mirare că la citirea listei de propuneri pentru viitorul guvern, Klaus Iohannis n-a dat telefon la Finanțe să-i zică: „-Domnule Cîțu, de unde dracu’ i-ați găsit pe ăștia?“
Greșelile și urgențele economice ale României. Criza economică a industriei romanești privită de inginerul Emanuel Babici (2).
Incredibil! Președintele s-a speriat și a ieșit la rampă. Dar, nu oricum, ci cu stingătorul îndreptat spre populația îngrijorată
Greșelile și urgențele economice ale României. Criza economică a industriei romanești privită de inginerul Emanuel Babici, una dintre cele mai strălucite minți din industria românească (1)
Încercati să șoptiți o părere la urechea calului de bronz de la statuia Regelui Carol I. Şi așteptați să vedeți ce se întîmplă. Cam același lucru se alege și de părerea spusă președintelui Klaus Iohannis în consultările de la Cotroceni.
Noua aparitie a lui Klaus Iohannis ne-a arătat un președinte cu mai multe bile de rulmenți jucînd între fălcile sale mai umflate și cu privirea mai jumulită decît la aparițiile precedente.
Trompetul sau strigaciul președintelui Klaus Iohannis a dat chix. A rămas fără funcția de premier și s-a umplut de penibil, fiind singurul care și-a tăiat două picioare de la fotoliu zicînd că devine balerin.
Lipsa de experiență a ambasadorului american Adrian Zuckerman începe să se vadă. Ba unii români din SUA vor fi înțeles asta încă înainte ca ambasadorul american Zuckerman să aterizeze la București
Eveniment important, fără aplauze. Fără artificii și carnaval. Victorie nemiloasă în văzul spectatorilor. Statul de drept amenințat de PSD a fost salvat.
Dezvăluirile Laviniei Coțofană, fosta directoare a Direcţiei Juridice a Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, într-un dialog cu Cornel Nistorescu
Unde este accidentul de logică? În faptul că președintele Klaus Iohannis crede că poate decide și în Parlament (…)
Cum Victor Costache lipsește de pe lista publică a membrilor Societății franceze, am sunat la secretariatul acesteia
De o bună bucată de vreme scriu mai mult despre Klaus Iohannis, despre Ludovic Orban și despre PNL.
Nu ştiu dacă priviţi congresele, CEx-urile şi reuniunile partidelor cu acelaşi interes ca altădată. Eu am cam obosit. Pe mine mă cam plictisesc. Nu prea mai am încredere. Toate agitaţiile acestea seamănă cu un foc de paie.
Votul acesta de tip hai-hui, nomad, de tip întîmplător reprezintă un soi de șmecherie grosolană. Face din alegeri un mare ghiveci, o apă și-un pămînt, un haloimis politic tribal.
Dacă în SUA urmează dosarul România, el nu poate exploda decît în septembrie, la început de campanie electorală pentru Casa Albă. Dar și în prag de campanie pentru parlamentarele din România.
Din 1990 și pînă astăzi, Tăriceanu a fost un vînat prețios pentru toate felurile de Parchete și pentru cei mai ambițioși sau cei mai slugarnici procurori ai binomului.
De cînd a început scandalul moţiunii de cenzură, liberalii ies la vorbitor şi se poartă ca iepurii prin zăpadă. (…) Și se laudă de mama focului. Guvernul Orban în trei luni a făcut şi a dres precum copilul de împărat din basmele lui Petre Ispirescu
Mă sună un prieten și mă ia la rost, de parcă ar fi descoperit că autostrăzile României s-ar afla la mine în dulap. Și intră direct în subiect, de parcă mi-ar da un pumn în figură sau o piatra în fereastră.
Sub pălăria păstrării specificului etnic şi al Limbii Române, tot felul de servicii şi-au infiltrat oamenii.
Începe să fie groasă de tot pentru români. Constituția nu mai contează, logica, nici atît, bunul simț a murit demult.
Cum să pierzi prostește, după numai trei luni, făcînd gafă după gafă, prostie după prostie, contract cu dedicație după contract cu statul (…)
PSD și PNL se pot considera egale. În perioade scurte au produs guverne de aceeași factură!
Afacerea cu retrocedările s-a cam terminat şi ea, marile privatizări care s-ar mai putea face nu sunt de nasul afaceriştilor mijlocii, aşa că singurul domeniu de luat bani mai la greu, ajuns şi la mare modă şi împins la mare nevoie, este Sănătatea.
Editorialul acesta are la bază versuri din Tiganiada lui Ion Budai Deleanu și zicerile parlamentarilor români din ultimele săptămîni.
Știți ce cred ei? Că numai 22% dintre parlamentari sunt pentru România normală. Restul sunt niște idioți care nu știu pentru ce luptă!
