Om de treabă, om cuminte, om cu scaun la cap, om cu spirit colegial înseamnă, cel puțin în politică
Cornel Nistorescu
Articole scrise:
Știți de ce va rata Liviu Dragnea și al patrulea premier? Pentru că trebuie să-l egaleze pe Helmuth Duckadam.
Nu am nici o legătură cu războiul Binomului cu o parte a lumii politice. Nu sunt nici partizanul stopării anticorupției. Dimpotrivă!
De cînd mănîncă o pîine albă din politică, a contrat Mihai Tudose pe cineva? Nu cumva prestațiile sale au fost la fel de monosilabice?
Nu ne iese aproape nimic. Nici la intern, nici la extern. Suntem pe lîngă și la Bruxelles, și la Berlin, și la Londra, și la Washington.
Mihai Tudose, cît este el de tăcut și de clămpău, a mai pus o talpă PSD-ului care l-a făcut mare
Cotidianul a publicat mai multe articole despre abuzurile procurorului Ciprian Man de la Direcția Teritorială Oradea.
Cu Mălin Bot gata să facă orice ca să provoace scandal, exact ca politicienii viitorului întunecat din USR, cum să te plictisești?
Madam Pandele, primăriţa Capitalei, la fel de cultă ca şi marinerul ei iubit, este specialistă în serbări populare.
În șirul de mesaje primite prin e-mail și pe SMS, am găsit unul care m-a pus pe gînduri.
Una dintre cucoanele cele mai pitorești din politica românească, dusă la vale de stingerea treptată a protectorului ei, iese din nou la rampă.
Un război politic cumplit este pe cale să domine România în 2018. Americanii și europenii par hotărîți să nu colaboreze cu un guvern în care n-au încredere.
Ce-am înţeles eu din exprimarea grosolană a lui Mihai Tudose? Că omul este mai legat de gîndirea SRI decît bănuiam noi.
Întîlnirea dintre Mihai Tudose şi delegaţii protestatarilor este egală cu o discuţie între şapte furioşi cu un frizer din Ploieşti.
În semiîntunericul Paradisului ai nevoie de un minut ca să te adaptezi. Nu este nici în pivniță, nici la suprafață.
Ce nu mi-a plăcut în 2017: Schimbarea la faţă a lui Liviu Dragnea după o campanie electorală reuşită.
„Ce se întîmplă în România?“, se întreabă străinătatea. Se pune la cale de un stat totalitar?
Protestul judecătorilor este la fel de neobișnuit ca al familiei regale din Marea Britanie, ca al electricienilor de la scaunul electric sau ca al miniștrilor dintr-un guvern bine plătit.
Ca din întîmplare, am ajuns la capătul satului Corbeanca. Doamne, ce s-a mai schimbat!
Un pesedist dintre cei feroce a ieșit la rampă, ca să spargă liniștea tristă rămasă peste țară în urma înhumării Regelui Mihai.
Nu știu cîte asemenea împrejurări cunoaște istoria lumii. Un popor care și-a blamat regele, care n-a avut puterea să lupte numai pentru a obține reîntoarcerea sa, care a păcătuit denigrîndu-l…
Valul de emoție stîrnit de ceremoniile dedicate aducerii acasă și înhumării Regelui Mihai a deschis un cîmp uriaș de semnificații.
Unul dintre cele mai importante momente din lungul șir de obiceiuri legate de înmormîntare este priveghiul.
L-ați văzut pe Ludovic Orban la demonstrația din Piața Victoriei? Sufla ca trompetistul într-o vuvuzea, poate chiar fluier de frînar!
Cine se mai îndoiește de faptul că tot spectacolul anticorupție este o operațiune ultracoordonată este un naiv.
De ce revine pe neaşteptate cultul în cap şi agresivul Cristi Danileţ? S-o fi gîndit cineva că el poate ajuta sistemul?
