Articole scrise de: Ovidiu Bufnila

Dar, vai, ne-a venit și nouă apa la moară și am pornit la revoluție, aruncăm tăria peste bord, prohibiție, vere!

Dacă dai o conjuncție copulativă pe sub mână, te-ai ars! Astronomul ăla nu era el chiar tembel. Știi că era român? Păi da. Avem minte, mă!

Când le era mai dragă politichia, să vezi ce-au pățit. Cine, bre omule? Care om!? Poate neom! Extratereștrii au fost, fără îndoială.

Un om poate avea într-o viaţă o mulţime de roluri şi poate juca o mulţime de jocuri.

Ei, lasă, Bebe te ia cu el la o bere. Vă duceți la o bere la Carul cu Bere. După aia la un meci cu Rapid. Mai uiți și tu, nu-i așa, de viața asta sucită și răsucită?!

Primul Ministru Georgescu? Ha, ha, ha, cum a mai schimabt el partidele politice de-a lungul veacurilor! Păi ce credeai?

Ne ducem cu mic cu mare la Carul cu Bere unde cică era Mihai Viteazul. Băi, da nu era el, era Amza Pelea, să știi.

Astăzi, 7 Aprilie 3020, o Analiză Virusologică a Fandomului SF de pe planeta Marte. Despre scriitorii SF din Prima Linie.

De ce simt nevoia oamenii să conspire? De ce simt nevoia să ascundă? Să se ascundă? De ce vor să aibă secrete? De ce complotează?

Ah, dictatura, totalitarismul! Ce ticăloșie! Dar totalitatea? E altceva decât politica perversă? Aflarea totalităţii e sigur suprema libertate. E spiritul liber, neîncătuşat, insurgent, violent. Spiritul liber violentează totalitatea părând a vrea s-o ia cu orice preţ în stăpânire. Tocmai de aceea cu virulenţă purcede la citirea semnelor şi interpretarea lor, tocmai de aceea totul este […]

Trece electorala socialistă. Trece electorala liberală. Toată lumea cântă și dansează, poporanul chiar votează.

Acum când inflația e cât casa, da. Când partidele politice au luat-o hăis! Da! Acolo, în aula parlamentului. Câțu, Ciolacu, Ciucă, Simion, Iohannis, Iliescu, Băse, acela, celălalt, celălalt, toți, nici unul,

Unde sunt pictați socialiștii? Unde sunt pictați liberalii? Picasso știe sigur, oh da, tocmai el! E marțian în travesti, strecurat prin parlamentele europene

Oh, naivule! Te-au păcălit de atâtea ori în istorie! Ei cu toți banii, tu cu romantismul, cu patriotismul

Totul e vălurit, ce să mai vorbim! Îi spun asta lui Temistocle Popa, el râde cu gura până la ureche. Am auzit prin vecini că vrea să-și facă partid (…)

Luăm toată ziua bocanci în gură de la Mediocrii Neamului care au averi de averi și tăcem chitic. Mediocrii se dau în stambă în față națiunii

Ce rămâne din praful piramidelor, din câmpurile de bătălie? Cuvinte răzleţe căutând un autor dispus să le reaşeze în operă.

Sclipesc valurile. Sclipește oceanul. Dar sunt toate lucrurile astea perfect reale? Hai să vezi ce istorie. Pur și simplu m-au parașutat.

Ah, Monte Carlito! Visul tuturor politicienilor! Visul tuturor gospodinelor! Visul tuturor cocalarilor! Așadar mă opresc la o cafenea în Monte Carlito

Uită-te la ei, tocmai ei. Altfel cum? Ei sunt tentaculele, rețelele lor tentaculare. Androizi, zombi, vampiri, strigoi, fantome, spiriduși, elfi, orci, bulbucați,

Cam așa a fost. Partidele politice din întreaga lume s-au războit între ele până ce întreaga noastră planetă a rămas fără lumina soarelui.

O cafea, vă rog. Sunteți liberal? Nu. Atunci îmi pare rău, nu servim decât liberali. O cafea vă rog, se poate cu zahăr brun?

Un înger? Ce să caute aici, printre oameni, un înger? Doar dacă nu cumva l-a trimis însuși… Și dacă e așa, atunci nu cumva totul e o strașnică păcăleală?!

În politică, pe planeta noastră, trebuie să ai talentul de a fi când așa, când așa, ăsta fiind spiritul politicii pe planeta noastră. Unde pleci? Stai să-ți explic.