Câţi bani vor înghiţi viitoarele drumuri ale patriei

Master Planul General de Transport al României, document aprobat de Comisia Europeană, prevede construcţia a 1.219 km de autostradă în perioada 2015-2030, 1.907 km de drumuri expres, 3.223 km drumuri Trans Regio, 343 km de drumuri Trans Euro şi 175 km de drumuri ce reprezintă variante ocolitoare ale deferitelor localităţi. Investiţia totală în aceste lucrări se ridică, după standardele de cost de azi, la 26 miliarde de euro, fără TVA. Pentru proiectele de autostrăzi au fost calculaţi 13.254 miliarde de euro. Strategia de Implementare a fost elaborată pe bază de liste de proiecte prioritizată după Scenariul ES+NATURA 2000 şi Sursele de Finanţare luându-se în calcul inclusiv contractarea de împumuturi publice. S-a introdus mixul de surse de financiare după modelul 25% Buget UE, 15-20% Buget de Stat, 50-55% Împrumuturi Publice.

Mai jos vom vedea ce îmbunătăţiri vor aduce noile autostrăzi şi costurile de construcţie ale acestora.

Autostrada Ploieşti-Braşov:

– Această secţiune de autostradă între Ploieşti şi Braşov va stabili legătura cu autostrada Ploieşti-Bucureşti existentă. Secţiunea de autostradă contribuie la îmbunătăţirea conectivităţii regionale şi naţionale pentru traficul pe axa est-vest. Reprezintă de asemenea un plus de valoare pentru transportul european deoarece este o legătură cheie de-a lungul coridorului care face legătura între graniţa de vest a României şi Marea Neagră.

– Pe traseul dintre Bucureşti şi Braşov, timpii de călătorie sunt mari, viteza medie înregistrată pe durata orelor de vârf pe acest traseu fiind sub 70 km/h pentru 2020. La nivelul ţării, Bucureşti ocupă locul întâi în ceea ce priveşte numărul de locuitori, iar Braşov se află pe locul şapte, reprezentând de asemenea şi un coridor de transport cheie, deoarece face legătura, via Sibiu, cu autostrada A1 care este o autostradă de importanţă semnificativă, precum şi spre graniţa cu Ungaria.

– Acest proiect operează aproximativ 50.000 de vehicule pe ambele sensuri.

– Aproximativ întregul volum de trafic existent pe coridorul paralel este deviat pe noul traseu. Un volum semnificativ de trafic este atras de pe traseul dintre Bucureşti şi Sibiu (via Piteşti) precum şi de pe cel dintre Buzău şi Braşov.

– Viteza medie înregistrată pe traseul dintre Bucureşti şi Braşov creşte până la 88 km/h, urmarea implementării proiectului. Timpii de călătorie în timpul orelor de vârf scade cu 25%.

– Costurile de realizare – 1,3 miliarde de euro, fără TVA. Tronsonul Ploieşti-Comarnic va costa 0,3 miliarde de euro, iar cel dintre Comarnic şi Braşov 0,99 miliarde de euro.

Autostrada Piteşti-Sibiu:

– Obiectivul general al proiectului este de a spori eficienţa economică a reţelei de transport din România. Obiectivul operaţional specific este de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de călătorie între Sibiu şi Piteşti, îmbunătăţind astfel şi conectivitatea la nivel regional. Autostrada formează un traseu de calitate înaltă de la centrul industrial şi logistic Piteşti către partea de vest a capitalei Bucureşti şi Ungaria/ Vestul Europei. Analiza fluxurilor de trafic din Modelul Naţional de Transport.

Şi ţinând cont de rolul pe care îl deţine acest traseu, s-a decis ca standardul potrivit care trebuie adoptat pentru acest proiect este cel de autostradă duală cu două benzi de circulaţie pe sens.

– Analiza modelului anului de bază arată timpi de călătorie mari, viteza medie înregistrată pe acest traseu fiind de aproximativ 72 km/h.

– Acest proiect returnează o valoare monetară excelentă şi operează aproximativ 60.000 de vehicule. Proiectul adaugă aproximativ 15-20.000 de vehicule rutei A1 între Bucureşti şi Piteşti, fapt ce va necesita lărgirea autostrăzii A1 la 3 benzi pe sens.

– Viteza medie înregistrată pe traseu creşte până la 89 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 27%.

– Costurile de realizare – 1,67 miliarde de euro, fără TVA.

Autostrada Braşov-Sibiu:

– Obiectivul operaţional specific este de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de călătorie pe coridorul Bucureşti-Sibiu.

– În combinaţie cu Ploieşti-Braşov, se va realiza un traseu la standard de autostradă între Bucureşti şi Sibiu, şi mai departe spre graniţa cu Ungaria, odată cu finalizarea proiectelor aflate în execuţie, pentru A1. Contribuie la îmbunătăţirea conectivităţii naţionale şi regionale pentru traficul pe axa est-vest. Reprezintă de asemenea un plus de valoare pentru transportul european deoarece reprezintă o legătură cheie de-a lungul coridorului care face legătura între graniţa de vest a României şi Marea Neagră.

– Analiza modelului pentru anul de bază indică timpi mari de călătorie pe traseul dintre Braşov şi Sibiu, vitreza medie înregistrată pe durata orelor de vârf pe acest traseu fiind de aproximativ 68 km/h.

– Acest proiect prezintă o eficienţă economică foarte bună şi operează aproximativ 50.000 de vehicule. Aproximativ întregul volum de trafic existent pe coridorul cel mai apropiat trece pe noul traseu.

– Viteza medie înregistrată pe traseul dintre Bucureşti şi Sibiu este prognozată să crească până la 90 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 29%.

– Costurile de realizare – 0,81 miliarde de euro, fără TVA.

Autostrada Braşov-Bacău:

– Obiectivul operaţional specific este de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de călătorie de la Bucureşti către nord-est.

Propunerea va prezenta o nouă secţiune de autostradă între Braşov şi Paşcani şi mai departe până la graniţa cu Republica Moldova.

– Acest segment conectează coridorul Bucureşti-Braşov via Ploieşti cu zona de nord-est a ţării şi, mai departe, cu Republica Moldova, adăugând prin urmare valoare adăugată la nivel european.

– Pe traseul dintre Braşov şi Iaşi timpii de călătorie sunt mari, iar viteza medie înregistrată pe acest traseu este de aproximativ 64 km/h.

– Acest proiect este prognozat să opereze aproximativ 35.000 de vehicule pe secţiunea dintre Braşov–Bacău, până la Paşcani.

Conexiunea Est, spre Iaşi se estimează că va acoperi aproximativ 42.000 de vehicule. După implementarea autostrăzii Braşov-Sibiu, aproximativ întregul volum de trafic existent pe coridorul cel mai apropiat trece pe noul traseu. De asemenea, se descarcă coridorul Bucureşti-Buzău-Bacău.

– Viteza medie prognozată pe traseul dintre Bucureşti şi Braşov creşte până la 95 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 34%.

– Costurile de realizare – Tronsonul Braşov-Bacău va costa 1,84 miliarde de euro.

Autostrada Piteşti-Craiova:

– Obiectivul operaţional specific este de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de călătorie de la Bucureşti către sud-vest.

– În combinaţie cu autostrada A1 existentă, va duce la obţinerea unui traseu la standard de autostradă între Bucureşti şi Craiova, îndeplinind obiectivele de conectivitate regională. În coroborare cu Braşov-Sibiu, propunerea conectează oraşul industrial Craiova cu Braşov, Bacău şi Iaşi oferind beneficii economice mai mari pe măsură ce accesul către mai multe pieţe este facilitat.

– Pe traseul dintre Piteşti şi Craiova timpii de călătorie sunt mari, viteza medie înregistrată pe acest traseu fiind de aproximativ 82km/h.

– Acest proiect prezintă performanţe economice foarte bune, cu un trafic prognozat de 30.000 de vehicule. După implementarea proiectului, modelul prognozează devierea aproape în întregime pe noul traseu a traficului existent pe coridorul cel mai apropiat.

Impactul la scară largă al acestui proiect este limitat.

– Viteza medie înregistrată pe traseul dintre Bucureşti şi Craiova creşte până la 110 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 27%.

– Costurile de realizare – 0,89 miliarde de euro, fără TVA.

Autostrada Târgu Mureş–Iaşi–Ungheni:

– Obiectivul operaţional specific este de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de călătorie pe acest coridor, îmbunătăţind astfel şi conectivitatea la nivel regional. Proiectul asigură o legătură directă între zona de nord-est a României, regiunea Cluj-Napoca şi zona de vest–graniţa cu Ungaria/ restul Europei via Sebeş/ Timişoara sau Oradea via Gilău–Borş.

– Proiectul va fi implementat în două faze, Târgu Mureş-Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ-Paşcani-Iaşi.

– Pe acest coridor timpii de călătorie sunt mari, vitreza medie înregistrată pe traseu fiind de aproximativ 61 km/h.

– Acest proiect operează aproximativ 31.000 de vehicule. Aproximativ jumătate din volumul de trafic existent pe coridorul cel mai apropiat, trece pe noul traseu.

– Viteza medie prognozată de model pe traseu creşte până la 100 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 42%.

– Costurile de realizare – 4,07 miliarde de euro, fără TVA. Tronsonul Paşcani-Iaşi-Ungheni va costa 0,74 miliarde de euro, iar Paşcani-Târgu Mureş 3,32 miliarde de euro.

Autostrada Nădăşelu–Borş:

– Obiectivul operaţional specific este de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de călătorie pe coridoarele de conectivitate semnificative precum Cluj-Napoca–Oradea–punct de trecere a frontiere. În coroborare cu proiectul Bucureşti–Sibiu, proiectul asigură legătura între Ungaria şi restul Europei, cu centrul şi sudul României. Analiza fluxurilor de trafic din Modelul Naţional de Transport arată că standardul potrivit pentru acest proiect este cel de autostradă.

– Pe acest coridor timpii de călătorie sunt mari, viteza medie înregistrată pe acest traseu fiind de aproximativ 63 km/h.

– Acest proiect returnează o valoare monetară excelentă şi operează aproximativ 20.000–25.000 de vehicule. Aproximativ jumătate din volum de trafic existent pe coridorul cel mai apropiat trece pe noul traseu.

– Viteza medie înregistrată pe traseu creşte până la 103 km/h urmare a implementării acestui proiect. Timpii de călătorie pe durata orelor de vârf scad cu 30%.

– Costurile de realizare – 1,3 miliarde de euro, fără TVA. Tronsonul Nădăşelu-Suplacu de Barcău va costa 1 miliard de euro, iar Suplacu de Barcău-Borş 0,3 miliarde de euro.

Autostrada Inel Bucureşti:

– Obiectivul operaţional specific este de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de tranzit convergent a capitalei României.

– Costurile de realizare – 1,33 miliarde de euro, fără TVA.

În afară de autostrăzi, documentul prevede construcţia cu prioritate de drumuri expres, trans region, trans euro şi variante ocolitoare. Lungimea şi costurile de construcţie le putem vedea mai jos:

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.