Norvegia, unul dintre cele mai bogate state din lume şi unul dintre cei mai mari producători de ţiţei, este pe punctul de a se prăbuşi sub presiunea efectelor aduse de un preţ scăzut al petrolului. Bloomberg constată că la preţul de 50 de dolari per baril, la jumătate faţă de cel de acum un an de zile, cea mai bogată naţiune din Scandinavia se afundă într-o criză economică, necunoscută norvegienilor acum nouă ani când a izbucnit criza economică globală. În 2010, de exemplu, şomajul s-a ridicat la 3,7%. Acum, acesta a ajuns la 4,3%, record pentru ultimii 11 ani.
Până acum 50 de ani, petrolul nu reprezenta mare lucru pentru Norvegia. Descoperirile din Marea Nordului au schimbat total faţa ţării. Ţiţeiul şi gazelele naturale au devenit elementele cheie pentru ţara nordică. Din păcate, economia a devenit dependentă de aceste resurse şi orice şoc mondial îi afectează structura. Datele Institutului de Statistică al Norvegiei arată că industria petrolieră generează venituri anuale de 500 de miliarde de coroane, în timp ce industria manufacturieră, aflată pe locul al doilea, generează venituri totale de aproximativ 350 de miliarde de coroane norvegiene. La mare distanţă se situează sectorul agricol, forestier şi piscicol, cu doar 43 miliarde de coroane, iar industria minieră realizează, împreună cu alte ramuri industriale, 10 miliarde de coroane.
Marea companie de stat Statoil a redus în ultimul timp investiţiile, descurajată ca şi alţi granzi mondiali de nivelul de 50 de dolari per baril. E cel mai jos punct atins de investiţii în ultimii 15 ani.
Ce poate să facă Guvernul? Are două posibilităţi. Poate să se atingă de celebrul fond suveran al Norvegiei, de 875 miliarde de dolari, cel mai mare din lume. Acesta este alimentat cu o parte din veniturile realizate din vânzarea hidrocarburilor şi este gândit ca o rezervă pentru generaţiile ce vin, atunci când petrolul nu va mai fi sursa primordială pentru energia lumii. Deocamdată, niciun ministru de Finanţe nu s-a atins până acum de aceşti bani. Rămâne astfel varianta reducerii gradului de cheltuieli bugetare, dar şi aici problemele sunt mari pentru că societatea norvegiană nu ar accepta o politică de austeritate.
Preţul mondial al petrolului a scăzut în ultimele luni cu 20% şi a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani. La Londra, acesta a căzut chiar sub pragul psihologic de 50 de dolari per baril, ajungând la 49,8 dolari. Ultima oară când a atins un astfel de nivel s-a întâmplat în 2009, atunci când prin lume bântuia criza economică. Cauzele majore care au dus la această stare de fapt sunt mărirea producţiei în SUA şi ridicarea embarogului impus Iranului, stat care se bucură de rezerve imense de ţiţei. La acestea se mai adaugă şi încetinirea economiei Chinei din ultimul timp, ceea ce traduce printr-o scădere semnificativă a importurilor de petrol.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.