Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra, a precizat că meșterii populari trebuie să fie susținuți în activitatea pe care o desfășoară pentru că duc mai departe valorile regiunii din care provin.
Muzeul Astra este primul din Europa care certifică meşterii populari.
Ciprian Ștefan a vorbit despre orașul Horezu, acolo unde „80% din marfa expusă pe marginea drumului este adusă din China”.
„Eu îmi doresc ca peste 30 de ani când voi fi la pensie și vin să mă plimb în muzeu vara să văd meșteri populari care vor anima Muzeul Astra.
Acești meșteri populari duc mai departe valorile noastre identitare și valorile identitare.
Contează foarte mult pentru a-ți știi locul în lume, mai ales dacă ne uităm la contextul internațional. (…)”, a spus Ciprian Ștefan.
Importanța susținerii și promovării meșterilor tradiționali, exemplul de la Horezu. 80% din marfa expusă provine din China
„Trebuie să fie o obligație pentru noi, instituțiile de cultură cu profil, etnografic din România, ne protejăm meșteșugarii care duc mai departe valorile identitare.
Vă dau un exemplu Horezu, în Horezu cred că vorbim de 15-20% meșteri care produc ceramica corect, după tipar, cu materiale, cu instrumentar, decorațiuni.
Dacă mergeți în Horezu o să rămâneți surprinși să vedeți că 80% din marfa expusă la standurile de pe marginea drumului este adusă din China, ceea ce nu este în regulă. Mai avem șapte sau opt olari în Horezu care realizează această ceramică care oricând poate să fie plasată în sectorul Horeca.
Că toată lumea vorbește despre o gastronomie tradițională.
Doamne ce frumoasă și ce gustoasă e! Vă garantez că e gustoasă, dar nimeni nu are grijă de toate componentele inclusiv partea de instrumentar folosit.
Pentru ca această gastronomie a noastră tradițională să fie cu adevărat tradițională și autentică”, a mai spus acesta.
Muzeul ASTRA de la Sibiu este primul din Europa care certifică, începând din acest an, meşteri populari din domenii diferite.
Aceştia vor putea dovedi că sunt cei mai potriviţi pentru o lucrare de restaurare executată corect.
„Muzeul ASTRA este prima instituţie muzeală din România acreditată drept centru de evaluare şi certificare profesională pentru…”
- tâmplar artizanal,
- muncitor constructor bârne, chirpici şi piatră
- confecţioneri obiecte artizanale din lemn. (…)
La nivel european, suntem singura instituţie muzeală care oferă aceste certificări.
Ecourile sunt fabuloase, mai ales prin proiectele existente”, a explicat Ciprian Ştefan, citat de Agerpres.
Și brânza de Sibiu, de care-i plină țara, cine o certifică?:))
Produsele de la Târgul olarilor, mărțișoarele, felicitările de sărbători făcute lucru manual în comunism și anii 90 au dispărut o dată cu creatorii. Ar fi de de interes domnul Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra, să vă ocupați și de ce se întâmplă în Sibiu. Presupun că de 1 Decembrie 2018 nu erați director la Astra fiindcă atunci nu are rost ce spun. Nu vă deranjează sfidarea: În punctul de sus din Piața Mare, interbelic Piața Ferdinand, statuia uriașă de stăpân buhăit lui Brukenthal care arată cu degetul -în genunchi iobagi români, și în cel mai de jos punct Gheorghe Lazăr mereu acoperit de barăcile instalațiilor patinoarului sau ale scenelor? În Piața Mică era deschis Muzeul Binder. Era muzeul cu sală despre 1848 Câmpia de la Blaj și 1918 Alba Iulia și poză cu statuia Regele Ferdinand pe locul “Gelateriei”. Curios în anul 2018 a fost închisă “că e depozit că a inundat acoperișul”. Pe gemuri murdare scrie Muzeul Astra. Și putem continua cu Casă în care poposit Avram Iancu în 1848, la 100 metri de Primărie. singura clădire deliberat ruină din centru. Domnule Ciprian Ștefan, directorul Muzeului Astra, vă rog să vă implicați să obțineți fonduri de la sibianca doamna ministru Culturii Raluca Turcan spre a renova clădirea în care a poposit Avram Iancu și a repara această batjocură și rușine pentru Sibiu pe care o strig la această rubrică de peste 10 ani,
are Horezu un singur olar ce lucreaza la roata?
… utilitatea unde-i?
In afara valorii estetice, toate oalele acelea frumos decorate sunt net sub utilitatea unei oale din inox sau uneia smaltuite.
Daca ar fi fost sa pastram cu strictete traditiile, probabil ca si acum trebuia sa avem mesteri care sa faca topoare din piatra, sau care faceau arcuri si sageti.
Hai sa fim seriosi. Va veni timpul cand oamenii vor renunta inclusiv la Ferrari si Mercedes, ptr ca vor aparea alte dracii mergatoare, plutitoare si zburatoare……[Rumburak]
pe cind infintarea unei firme romanesti care produce si vinde pe piata mondiala oale de gatit similare cu „Le Creuset”
pina atunci sanatate mestesugarilor ..si cam atit se poate
@Emile
Sibiul nu trebuie să amintească de românii locului, ci numai și numai de sași. Puțini români știu cât au indurat românii transilvăneni de la stăpânii maghiari și unguri.
@Ion
Sasii erau mai mimoze, n-asa? Ei erea oameni buni.
@Valoarea traditiilor, da. Dar…
Ia sa faci sarmale in oala de lut si in oala „moderna” si p-orma sa vii sa ne spui si noua care sunt mai bune!