Protestatarii ieșiți în stradă în Slovacia după asasinarea în luna martie a unui jurnalist de investigații și a logodnicei sale nu au obținut ce au dorit.
Dacă în urma protestelor de după tragedia de la clubul Colectiv din București guvernul social-democrat a fost înlocuit rapid cu unul format din tehnocrați, în Slovacia „strada“ a obținut doar înlocuirea premierului social-democrat Robert Fico cu vicepremierul Peter Pellegrini, o condiție pusă de însuși Fico președintelui Andrej Kiska – un personaj neafiliat politic care a câștigat alegerile prezidențiale după ce a fost înfrânt clar în primul tur, un scenariu asemănător cu cel din România anului 2014.
Ulterior, în urma presiunii protestelor organizate în principal de mișcarea „Pentru o Slovacie decentă“, a demisionat Robert Krajmer, șeful Unității Anticorupție a Poliției slovace. Acum, liderii protestatarilor fac presiuni pentru ca ministrul de Interne, Robert Drucker (neafiliat politic, parașutat la Interne din precedentul portofoliu al Sănătății), să îl demită pe șeful Poliției. Liderii „străzii“ i-au dat chiar un ultimatul ministrului pentru a lua aceasta decizie. Drucker a anunţat luni că îşi va da demisia.
„Fără ajutor extern nu avem soluții“
Pe 11 aprilie, aceiași organizatori ai mișcării de protest au trimis o scrisoare deschisă Parlamentului European, în care solicită includerea în rezoluția privind Slovacia a trei prevederi ce ar institui un „mini-MCV“ pentru Slovacia. Ei cer PE să facă demersuri pe lângă guvernul slovac să creeze o echipă internațională de investigare a asasinării lui Kuciak. Organizatorii protestelor mai cer PE să analizeze cum a aplicat guvernul slovac recomandările misiunii trimise de PE în Slovacia după asasinat. Ei mai cer crearea unei echipe străine de investigare a folosirii fondurilor UE în Slovacia. Guvernul este controlat și abuzat de „infractori“, scriu organizatorii protestelor. „Fără ajutor extern nu se întrevede nicio soluție“, mai arată ei. Scrisoarea este semnată de organizatorii protestelor slovace ce au avut loc în diaspora: Belgia, Danemarca, Germania, Franța, Olanda, Luxemburg, Polonia, Marea Britanie etc.
Încotro, Slovacia?
„Încotro, Slovacia?“, se întreabă publicația Krytyka Polityczna, căci retragerea social-democraților ce au condus țara din 2006, cu un intermezzo liberal în 2010-2012, ar lăsa loc unei opoziții dezastruoase. Al doilea partid parlamentar este „Libertate și Solidaritate“, liberal, însă cu accente eurosceptice, mergând până la ieșirea din UE. Urmează „Oamenii Obișnuiți“, partidul unui afacerist imprevizibil care deține 36 de ziare regionale. Apoi, vine partidul „Suntem o familie“, social-conservator, al cărui lider e acuzat de relații cu mediile infracționale. Și mai există partidul neo-fascist Slovacia Noastră.
Lipsa unei opoziții prooccidentale este suplinită de „stradă“. Cine este însă „strada“? Din mișcarea „Pentru o Slovacie decentă“ ies în evidență în presa internațională câteva figuri, personaje implicate în organizarea protestelor antiguvernamentale din 2017, care au lucrat pentru ONG-uri și fundații pentru democrație și drepturile omului. Toți arată că protestele au început de la o simplă postare pe Facebook, de la un telefon dat prietenilor, iar apoi au fost surprinși de amploarea lor și de acoperirea mediatică. „Tineri, idealiști, dar hotărâți, slovacii duc o cruciadă anticorupție“, „Copiii Revoluției de Catifea conduc lupta pentru «normalitate»“ – doar două titluri care promovează liderii „străzii“.
Proteste în Cehia
În Cehia, premierul interimar Andrej Babis, un afacerist miliardar, eurosceptic, se confruntă cu proteste de câteva săptămâni. „Strada“ cere demisia cabinetului său interimar și minoritar, acuzându-l ca este fiul unui nomenclaturist, că a colaborat cu poliția politică și că dorește să facă acum o coaliție cu Partidul Comunist. Puțini sunt însă cei care menționează că Babis nu a ascuns nimic din trecutul său în campania electorală și că alegătorii au votat în cunoștință de cauză. „Strada“ protestează împotriva rezultatului alegerilor democratice, care i-au adus în 2017 lui Babis și partidului sau populist ANO 78 de mandate, următorul partid obținând doar 25 de mandate. Dacă în Slovacia manifestanții cer „decență“, în Cehia ei vor „un guvern integru“ și lipsește doar șocul care să declanșeze protestele care ar duce la schimbarea guvernului rezultat din alegeri.
ONG-uri în loc de partide, anticorupție în loc de anticomunism
Europa Centrală și de Est este un mare câmp de bătaie politică, unde puține tabere mai folosesc armele convenționale – partidele politice. În Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia, aceste arme convenționale au dat rezultate la ultimele alegeri. În toate aceste țări, partidele de opoziție sunt fie cvasiinvizibile, fie mai înverșunate împotriva Bruxellesului decât puterea însăși. Pe acest fond au apărut mișcările neconvenționale ale „străzii“, pe care, în lumina scandalului Facebook-Cambridge Analytica, puțini analiști le mai pot numi spontane, dacă vor să-și păstreze credibilitatea. Cum corsetul deficitului bugetar nu mai permite tradiționalele promisiuni economice și sociale, lupta politică a revenit la scenariul anilor 1990, înlocuindu-se, odată cu schimbul de generații, doar dihotomia comunist-anticomunist cu aceea între corupție/mafie-anticorupție/decență/integritate. Anul 2019 va aduce alegeri la termen în Polonia și România, cu campanii în care vechea politică riscă să lanseze șarje de cavalerie împotriva blitzkriegului, testat acum în Slovacia și Cehia.
Șah la guvernul politic
Analiștii susțin că scrisoarea deschisă urmărește să dea șah guvernanților, în cazul în care PE, unde social-democrații sunt în umbra PPE, va adopta rezoluția. Dacă guvernul slovac refuză o anchetă străină, va fi acuzat că nu dorește aflarea adevărului despre asasinarea lui Kuciak și că fraudează fondurile UE. Dacă acceptă implicarea experților străini, însă rezultatele anchetei naționale vor fi diferite, acuzele vor fi aceleași. Cine conduce Slovacia? Social-democrații, care au obținut democratic 49 de mandate în 2016 (următorul partid are doar 21 de deputați), sau „strada“?
Strada a fost creata pt. Visegrad, dar ca si in Polonia si Ungaria conducatorii nu sunt emotivi. UE trebuie sa fie atenta, cu Brexit si Visegrad, meciul intre a fi sau a nu fi moneda euro si UE poate fi castigat de eurosceptici si vecinii de peste ocean.
Traiasca miliardarul bolsevic Söros si organizatiile sale anarhiste. Comunistii slovaci fiind flacai mult mai darzi
decat corespondentii lor romani, asasinatele au loc pe fata si nu sub forma de…sinucideri. Regula in tarile fostului
Lagar de concentrare comunist este aceeasi, miliardarii sunt bolsevici si controleaza toate palierele societatii, mult
mai eficient decat pe vremea Securitatilor ne-rebotezate, care trebuiau sa se supuna partidelor comuniste, nu unor
grupari bolsevice oculte, actionand din fundal.
Chestia cu „revolutia de catifea…reiata kgb-ist” e de toata nostimada. Peste tot in Lagarul de concentrare comunist
au avut loc lovituri de stat kgb-iste, cele de „catifea”( inventie semantica la fel de kgb-ista!) fiind cu acceptul
conducerilor existente!!! Pana si durul Honecker s-a lasat convins de sarutul in bot administrat in august 1989 de
asasinul impotriva umanitatii, Gorbi, recompensat corespunzator de fundatia bolsevica Nobel…pentru pace!? Pentru
pacea asternuta peste mormintele sutelor de mii de victime ante- si post-parodiile criminale din 1989, din URSS, Cecenia, Afganistan si Romania!!! Condamnarea kgb-istilor romani nu ppoate fi separata de condamnarea autorului
moscovit al ordinelor de masacrare a unor oameni nevinovati…
intre Romania mare si reichul european al lui Merkel orice star trekist normal la cap alege proiectul europei cu trei mari – 3 regiuni! Dar pina atunci se va mai consuma multa confuzie si prafuri reformiste. Sau altfel zis intre anticoruptie si antikodrutzie ar trebui aleasa o reforma serioasa constituionala si apoi a legilor normale care sa inlature hatisul birocratic si lipsa de logica interna a multor institutii si reglementari.