Deputata Oana Țoiu: Criza resurselor umane are soluții

O lungă vreme, românii au căutat cu greutate locuri de muncă pentru a-și putea construi un viitor bun. Acum, după 16 ani în Uniunea Europeană în care am dublat PIB-ul pe cap de locuitor ( am ajuns de la 38% din media UE înainte de aderare la 27.063 euro/cap de locuitor – 76.7%), cei care creează locurile de muncă îi caută pe români și ei nu mai sunt de găsit. 

Deficitul de resurse umane de la nivelul Agențiilor Județene de Ocupare a Forței de Muncă este de 70.000 de locuri neocupate, dar AJOFM este o instituție ocolită de o parte dintre angajatori și cifrele sale nu surprind evaluările de dezvoltare. Numărul real ca România să poată executa pe proiectele de creștere din privat și cele legate de istorica șansă de 80 de miliarde de euro din PNRR și fondurile europene clasice este estimată de angajatori la 500.000. Înainte să devină o criză acută, un parlamentar a semnalat asta prima dată ca prioritate când a fost propusă Parlamentului ca Ministru al Muncii și Protecției Sociale în 2021 – Oana Țoiu, dar fără voturile necesare. Prioritatea s-a transformat într-un pachet de legi inițiate și se reflectă și în proiectele făcute de ecihipa PNRR. Cum arată soluția?

Accesul mai bun la piața de muncă a femeilor ocupate acum doar în gospodărie

• Lege promulgată: Introducerea voucherelor preplătite pentru bone (amendament): intră în vigoare din 2024.
• Lege depusă; va fi supusă votului în primăvara lui 2024: Actualizarea cu inflația a indemnizației de creștere a copilului, a plafonului maxim (la 12.000 RON în loc de 8500 acum) și a stimulentului de reinserție la 1700 în primul an al copilului, nu doar în primele șase luni ca acum, și posibilitatea ca ambii părinți să ia împreună un concediu mai scurt și ca în al doilea an al copilului să poată lucra part-time.
• Infrastructură publică de îngrijire a copiilor care să aibă capacitate și calitate mai bune: 110 creșe noi construite și dotate pentru 4 500 de copii (230 milioane de euro PNRR)

Cea mai mare disparitate de gen din România este accesul la putere unde suntem pe ultimul loc în UE; a doua cea mai îngrijorătoare statistică este pe disparitatea de acces la muncă mai ales în cazul celor care au copii.

Sprijin pentru munca flexibilă prin eliminarea suprataxării part-time

• Lege depusă pentru eliminarea suprataxării part-time: În cazul locurilor de muncă cu normă parțială, la nivelul salariului minim la două ore de exemplu, angajatul are un net de 552 lei pe când taxele și contribuțiile ajung la 1104 (67%), ceea ce e unic în UE și nedrept. Asta a dus la închiderea a zeci de mii de contracte cu normă parțială, cele mai afectate domenii fiind învățământul, îngrijitorii de clădiri și lucrătorii comerciali.

Sprijin pentru românii care se întorc din diaspora

• Media UE este ca 1 din 10 cetățeni apți de muncă să lucreze în altă țară UE decât cea în care s-a născut. România însă este pe primul loc de departe cu 4 din 10 cetățeni apți de muncă acum în altă țară. Asta poziționează România în rolul în care are cel mai mare interes să devină lider privind politicile europene de mobilitate în muncă, dar și cele care facilitează întoarcerea. 
• Lege inițiată și promulgată: dreptul copiilor întorși din diaspora de a avea grupe de acomodare în școală care să îi ajute să se adapteze aici (limba și literatura română, cultură și istorie etc..). O familie întoarsă aici va decide în funcție de starea de bine a copilului dacă rămâne sau nu. 
• Lege inițiată și preluată în OUG: posibilitatea de completare voluntară a contribuțiilor pentru vechime în muncă în cazul românilor din diaspora care se întorc acasă și nu pot asimila anii din afară până la stagiul complet.

Practică mai multă și educație axată pe viitor

• Programul „Parlamentul pentru TINEri” în care tinerii sunt parlamentari pentru o zi a dus la propuneri de la cei 700 de alumni pentru practică mai bună în școală și apoi, ca ”Săptămâna meseriilor” și o lege nouă inițiată pentru dublarea numărului de internshipuri pentru tineri. Programul este deschis școlilor, universităților și tinerilor în 2024 cu sesiuni lunare.
• Lege depusă pentru rezolvarea deficiențelor în decontarea integrală a transportului elevilor care fac naveta din rural la liceu
• Monitorizarea Guvernului pentru implementarea proiectelor din PNRR pe educație cu alocare de 3 miliarde: 1750 de școli cu programe pentru reducerea abandonului, 10 campusuri profesionale, 57 de licee agricole transformate în centre de profesionalizare, 10.000 de laboratoare dotate pentru științe, 909 unități de învățământ profesional și tehnic, formarea a 100.000 de profesori, etc.

România este acum încadrată ca „high-income country” (țară cu venituri mari), dar avem disparități mari și în creștere și o mobilitate crescută a resursei umane, în special cea calificată. De aceea, prioritatea pentru 2024 și pe termen lung trebuie să fie capitalul uman. Un studiu reprezentativ național al organizației Salvați Copiii arată că jumătate dintre tineri vor să plece din țară temporar sau definitiv. Prin urmare, trebuie să facem față, ca țară, concurenței astfel încât și într-o educație și carieră care se va dezvolta în mai multe țări România să fie locul în care pot crea și primi valoarea cea mai mare. Nu va fi deloc ușor, dar asta avem de făcut.

Dacă vreți să participați la evenimentele viitoare privind piața forței de muncă sau viitorul tinerilor acasă sau să aflați la timp despre modificările propuse pentru a ne oferi opinia dumneavoastră, echipa cabinetului parlamentar vă așteaptă pe canalul de whatsapp https://bit.ly/viitorbunacasaOT sau la oana.toiu@cdep.ro și https://www.linkedin.com/in/oanatoiu/?originalSubdomain=ro

Articol plătit

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.