Dublul servilism al UE

Pe 21 aprilie, Politico.eu publica informații scurse dintr-un raport al diviziei StratCom a Serviciului de Acțiune Externă al UE, adică diplomația UE condusă acum de spaniolul Josep Borrell. Conturi rusești și chinezești ”oficiale sau susținute de stat” continuă ”să promoveze teorii ale conspirației vizând audiențe atât din cadrul UE, cât și din vecinătatea extinsă”, arăta raportul citat de Politico.eu. ”Surse oficiale rusești și media controlată de stat duc o campanie coordonată… promovând informații false legate de sănătate”. ”Tot mai multe dovezi sugerează că dezinformarea legată de coronavirus are un impact direct asupra siguranței și securității publice”.

Cel mai important fragment citat de Politico.eu este următorul: ”China a continuat să ducă o campanie globală de dezinformare pentru a-și respinge vinovăția pentru izbucnirea pandemiei și a-și îmbunătăți imaginea internațională. Au fost observate atât tactici deschise, cât și sub acoperire”.

Politico anunța că raportul integral urmează să fie publicat de UE în aceeași zi. Tot pe 21 aprilie, la câteva ore, un purtător de cuvânt al UE a declarat că ”probabil este vorba despre scurgerea unor documente interne”.

Raportul StratCom nu mai este publicat pe 21 aprilie. Imediat, The New York Times scrie că amânarea publicării se datorează presiunilor Beijingului asupra UE. Deja creștea și presiunea americană, prin intermediul presei.

Pe 24 aprilie este publicat raportul StratCom. Fraza cheie din raport: ”În ciuda potențialului impact grav asupra sănătății publice, sursele oficiale și susținute de diverse guverne, inclusiv Rusia și – într-o mai mică măsură – China, au contribuit la promovarea unor teorii ale conspirației și dezinformări, vizând atât audiența din UE, cât și din vecinătatea extinsă”. Atrage atenția formularea ”într-o mai mică măsură China”, inexistentă în ceea ce Politico susținea că era forma inițială a raportului.

Tot pe 24 aprilie au venit explicatiile oficialilor UE: nu este vorba despre o variantă a raportului modificată la presiunile Chinei, ci sunt două rapoarte diferite – unul pentru circuitul intern, celălalt ”editat” pentru circuitul public. Imediat, grupul parlamentar al PPE s-a declarat revoltat că diplomația UE s-a aplecat în fața presiunilor Chinei. Unul dintre vicepreședinții PPE l-a invitat pe Josep Borrell să dea cu subsemnatul în fața Parlamentului European, pe 30 aprilie.

Până ca spaniolul Borrell să meargă în PE, presa a pus și mai multă presiune pe el și pe echipa sa. Financial Times a scris că, imediat după publicarea fragmentelor din versiunea dure a raportului StratCom, pe 21 aprilie, diplomația chineză a cerut explicații reprezentanței UE la Beijing, iar un alt diplomat chinez a contactat instituțiile de la Bruxelles. Cu toții au criticat raportul care arăta că China dezinformează și duce o ”campanie globală de dezinformare”. Tot Financial Times a scris că unul diontre oficialii chinezi ar fi spus: ”Dacă UE vor ataca China, așa cum face SUA, va primi o ripostă, așa cum s-a întâmplat și cu SUA”.

Presiunea maximă asupra lui Borrell a venit atunci când The New York Times a scris, pe 24 aprilie, citând un consilier al șefului diplomației UE, că spaniolul însuși ar fi transmis StratCom să modifice raportul, pentru a nu se axa prea mult pe China.

În acest context, Josep Borrell a apărut, pe 30 aprilie, în fața PE. El a spus: ”Este limpede și evident că China și-a exprimat îngrijorările când au aflat de documentul scurs în presă” și că au folosit canalele diplomatice. Însă Borrell a susținut că nu a fost vorba despre nicio îndulcire a tonului față de China din raportul cu pricina și a susținut, încă o dată, ca Politico.eu a publicat o versiune internă a documentului, în timp ce versiunea publică este cu totul altceva. La aceste declarații se adaugă cele ale purtătorului de cuvânt al diploamației UE: ”Nu ne-am aplecat niciodată în fața vreunei presiuni politice externe”.

Episodul delicat în care a fost implicat Josep Borrell și StratCom a fost relatat cu multă atenție atât în Europa, cât și în SUA. Pe 1 mai, la o zi de la audierea lui Borrell, The Washington Post publică un editorial asumat de întreaga echipă editorială, intitulat „China recurge la intimidare pentru a scăpa de responsabilitate. S-ar putea să funcționeze în Europa”. Ce scrie boardul editorial al cotidianului? ”Este greu de crezut că existau două rapoarte diferite ale raportului, pentru că exista un email intern obținut de The New York Times în care un analist UE își acuză superiorii de autocenzură pentru a calma Partidul Comunist Chinez. Iar, în cazul în care ar fi fost două rapoarte, de ce ai întocmi două dacă nu pentru a evita furia Beijingului?”. Și editorialul se încheie spunând că la atitudinea belicoasă a Chinei nu poți să răspunzi prin împăciuire și cenzură.

Bate-l pe nefericitul Borrell ca să priceapă Macron și Merkel

După cum arătam la început, această afacere a raportului StratCom a fost prezentată ca o greșeală mare politica si de comunicare a diplomației UE. Însă ea poate fi foarte bine și altfel.

Scandalul a început în presă și a continuat tot acolo, până să ajungă în Parlamentul European. În ce presă a început scandalul? The New York Times, Financial Times, The Washington Post – toate informațiile, inclusiv e-mail-uri interne de la Bruxelles au fost citate in presa americană sau britanică. Avem presa FiveEyes. Cât despre Politico.eu, această publicație este deținută de trustul american Capitol News (care deține Politico.com) și cel german Axel Springer (Die Welt si Bild. Tabloidul Bild a fost prima publicație care a sugerat că China ar trebui să plătească daune unui stat străin, din cauza epidemiei – 160 de miliarde de euro pentru Germania). Cât despre jurnaliștii de la Politico care au lansat informația despre discrepanțele dintre cele două rapoarte StratCom, ei sunt doi tineri flamanzi și Mark Scott, fost redactor la The New York Times și Bloomberg. Una peste alta, presa americană a centrat, a dat cu capul, a lăsat diplomația UE să pareze de formă prin chemarea lui Borrell în PE, și tot presa americană a dat fluierul de final al acestui avertisment pentru Europa, prin concluziile trase într-un editorial The Washington Post: Uncle Sam nu recomandă împăciuire și nici cenzură când vine vorba de China.

De cealaltă parte avem protestele Chinei, presiunile asupra UE pentru a ignora dezinformarea venită din China, ”diplomația măstilor” și campaniile de imagine în plină pandemie. Si mesajul din Orasul Interzis: Imperiului Celest nu recomandă să-l critici, altfel vei primi o ripostă pe care nu ți-o dorești.

Dar unde este Europa, Europa Unită, unde este ”suveranitatea europeană” a lui Emmanuel Macron, unde e presa europeană care da lectii de verticalitate, anticorupție și stat de drept României și altora? Abia de se mai văd, turtite între ciocanul Chinei și nicovala Americii.

Criza pandemiei a revelat condiția Uniunii Europene. O dată, s-a văzut vulnerabilitatea construcției europene în faza inițială a crizei: refuzul Franței și Germaniei de a ajuta Italia, închiderea granițelor, discursuri despre reîntoarecrea la suveranitatea statului națiune. S-au adăugat certurile pe marginea măsurilor de relansare a economiei: refuzul Germaniei, Olandei, Austriei de a mutualiza datoriile, disputa ajutoare financiare vs. împrumuturi, dificultatea insurmontabilă de a avea o politică monetară comună fără a avea o pilitică fiscală comun.

Apoi, după cum am văzut mai sus, avem un exemplu al vulnerabilității unei diplomații europene construită artificial, supusă presiunilor exercitate de interesele economice și comerciale nu rareori divergente ale statelor membre. De la venirea lui Donald Trump la Casa Albă a devenit evident că UE are un echilibru foarte instabil, în doua luntrii: pe de o parte este China în expansiune, pe de altă parte este o administrație americană pornită într-un război economic împotriva Chinei și care vrea ca Europa să aleagă cât mai repede și limpede taberele. Criza pandemiei nu a făcut decât să intensifice aceasta presiune americană pentru alegerea taberei.

Cât despre declarația diplomației UE cum că nu s-a aplecat niciodată în fața presiunilor vreunei țări, ea este falsă de două ori: în ultima săptămâna, UE a demonstrat servilism atât față de China, cât și fața de SUA. Până la urmă, alegerea unei tabere ar putea măcar să reducă din acest gust amar.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4

8 Comentarii

  1. Praf in ochii publicului!Deocamdata DEZORGANIZAREA sistemelor politice si medicale,au facut miile de morti de pe urma virusului in Occident!Prea multi bani pentru arme,prea putini pentru dotarea medicala in „rezerva calda”impotriva oricarei epidemii!
    Gripa „spaniola”,pornita din Kansas-SUA a facut 50-100 de milioane de morti intre anii 1918-1919,numai in SUA au fost 700 de mii de morti!
    Degeaba se incearca cu „coronaviruslul”acreditarea unui”vaccin”unui tratament „minune”,Doar D-zeu stie daca,odata imbolnavit,mai scapi!
    Masuri personale de distantare sociala,masuri de igiena si protectie proprie,interzicerea oricaror manifestari muzicale,teatrale,sportive,etc pana Raul dispare dintre noi!
    Occidentul neobisnuit cu masuri de carantinare,face urat la Rusia si China ,dar stim acum ca nu poate mai mult in limita democratiei,si apeleaza la „dusmanii”eterni,tarile comuniste cele mai importante
    Din obligatie pentru Romania, Statul trebuie sa vegheze inca 1-2 ani,fara discutii!Romanii sunt disciplinati..

  2. Penibil si dezgustator ! Sa injuri la chinezi si la „propaganda chineza” si dupa 10 minute sa stai pe tarmac cu sufletul la gura, asteptind avionul cargo de la Beijing cu paletele de masti (pe care apoi statele UE se vor parui ca chiorii) … ma abtin …

  3. Dincolo de pandemie, un lucru a devenit absolut clar: atat SUA cat si UE trebuie sa-si aduca acasa productia, sa nu mai depinda de China. Corporatiile pot lasa in China un volum de productie atat cat este necesar pentru China si eventual pentru vecinatate, dar restul trebui sa se fabrice in zonele sigure ale SUA si UE. Lacomia dupa profit a corporatiilor a condus la externalizarea inacceptabila a intregii productii din statele occidentale in China. Au pus ca nerozii toate ouale intr-un singur cos. Acum se vad consecintele. Trebuie sa ne asteptam si sa ne pregatim in Romania si in UE pentru preluarea unor activitati productive care pana acum se desfasurau in China. Trump a avut perfecta dreptate cand a cerut corporatiilor sa revina cu productia in SUA. Multi tembeli au spus atunci ca produsele se vor scumpi enorm, ceea ce este o prostie imensa, dat fiind gradul foarte inalt de automatizare si robotizare a productiei de masa. Singurul efect negativ al productiei va fi insa poluarea. dar cum poluarea nu are granite, efectul va fi mai degraba unul pozitiv, pentru ca statele occidentale sunt mai preocupate de protectia mediului decat sunt chinezii. Deci la nivel global poluarea va scadea.

  4. Vad aici ca „lumuna” nu vine nuami de la rasaritul apropiar, vine si de la rasaritul indepartat si nu trebuie sa fi scolarizat la „baneasa” ca sa nu vezi cate fake news-uri apar si cate trompete raspandace misuna pe aici, multi par ca sunt „pacienti permanenti la 9”, sa ne spuna ca „ricani” si UE e de „mare pork”, ca au eshuat ca state, ca Iohannis este bolshevik, fascist, securist si sluga la UE si cate „succesuri” au cei ce ne dau „lumina de la rasarit”!

  5. Filmarile acestui exercitiu-simulare international al pandemiei, care a avut loc cu doar cateva saptamani inainte de izbucnirea reala a virozei, cred ca ar trebui subtitrat in romana si vizionat de toata lumea. Cele cinci segmente ale summit-ului corespund programului propus de gestionare a crizei.
    Ceea ce mi se pare insa cel mai important ca se desprinde din acest eveniment este tinta acestui exercitiu — relansarea globalismului, care si-a pierdut mult din lustru, prin mijloace de coordonate global de control, si coercitie — daca, unde si cand va fi nevoie — sub o singura cupola-hegemon.
    Pentru mine este cel putin deprimant gradul de minutie cu care s-au facut analizele si pregatirile in aceasta repetitie generala dinaintea „evenimentului” real. Si mai socant insa, am suspiciunea ca „exercitiul” este inca in desfasurare, etapa ll, in timp real. „Evenimentul” maxim — conform programarii — se va petrece probabil in anii urmatori, dupa productia de masa a unui vaccin, tratament acceptat. E desigur opinia mea… Vizionati aceste filmari de pe pagina oficiala a „evenimentului” si trageti singuri concluziile.
    https://www.centerforhealthsecurity.org/event201/videos.html

  6. Probabil stiti ca exista deja o petitie pe pagina Casei Albe impotriva fundatiei Gates semnata de aproape o jumatate de milion de oameni. Necesarul de semnaturi pentru luarea in considerare a unei petitii fiind de o suta de mii de semnaturi. Pacat doar ca nu stim cine este initiatorul ei. Traim vremuri tulburi…
    https://petitions.whitehouse.gov/petition/we-call-investigations-bill-melinda-gates-foundation-medical-malpractice-crimes-against-humanity

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.