Expoziţii bucureştene de prestigiu

Goya, cronicarul tuturor războaielor: Dezastrele şi fotografia de război

“Muzeul Naţional de Artă” al României şi “Institutul Cervantes” din Bucureşti vă invită joi, 29 noiembrie 2012, ora 18.00, la vernisajul expoziţiei “Goya, cronicarul tuturor războaielor: Dezastrele şi fotografia de război”. Expoziţia va fi dechisă între 2 decembrie 2012 şi 27 ianuarie 2013, la “Muzeul Naţional de Artă” al României, Rotonda sălii “Auditorium”.

La vernisaj vor fi prezenţi Roxana Theodorescu, Director General al Muzeului Naţional de Artă al României, E.S. Estanislao de Grandes Pascual, Ambasadorul Spaniei în România, Juan Carlos Vidal, Directorul “Institutului Cervantes” din Bucureşti, şi Juan Bordes, curatorul expoziţiei.

Sunt etalate cele 82 de gravuri din celebra serie “Dezastrele războiului” realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya în perioada 1810-1820, care ilustrează scene din timpul războiului împotriva trupelor napoleoniene (Războiul de independenţă spaniol, 1808-1814).

Prin intermediul acestor gravuri, Goya denunţă ororile războiului: cruzimea, fanatismul, teroarea, nedreptatea, suferinţa şi moartea. Atitudinea sa imparţială, prin ilustrarea atrocităţilor comise de ambele tabere implicate în conflict, transformă actul creativ într-unul de protest, de condamnare a războiului, fără precedent în istoria artei.

În paralel cu gravurile lui Goya sunt expuse fotografii din timpul Războiului civil spaniol (1936-1939), eveniment care s-a aflat în atenţia presei internaţionale, beneficiind de prezenţa unor fotografi renumiţi precum Robert Capa, David Seymour, Gerda Taro, Augustí Centelles sau Alfonso Sánchez, cărora li se adaugă nenumăraţi fotografi locali sau anonimi.

Această alăturare este menită să extindă denunţul lui Goya până în zilele noastre, să identifice în discursul fotoreporterilor de război ecoul atitudinii lui Goya faţă de conflictele armate.

Războiul civil din Spania

Dincolo de valoarea artistică şi calităţile tehnice incontestabile, gravurile din seria “Dezastrelor” au rol de mărturie (“Am văzut”, “Aşa s-a întâmplat” sunt titlurile unor planşe), de cronică a unor evenimente reale. De un mare impact vizual, în aceste gravuri pot fi identificate caracteristici care anticipează estetica fotografiei de presă: evitarea compoziţiilor complexe, surprinderea spontanului, a insolitului, prezenţa zonelor parazitare de negru sau a zonelor goale care au rolul de a concentra atenţia asupra porţiunii din imagine care conţine informaţia principală.

În expoziţie, gravurile sunt grupate pe şapte teme majore: frontul, victimele, execuţiile, exodul şi jafurile, foametea, ipostaze ale femeii în război şi perioada de după război – o critică la adresa regimului absolutist instaurat de regele Ferdinand al VII-lea.

Din vasta arhivă fotografică spaniolă a Războiului civil au fost selectate fotografii care corespund grupărilor tematice ale gravurilor lui Goya, tocmai pentru a pune în evidenţă forţa universală a imaginilor din seria “Dezastrele războiului” – precursoare a cronicilor fotografice ale viitoarelor războaie.

Goya a început seria “Dezastrelor” în 1810, dar ultimele plăci vor fi terminate spre 1820, timp în care a realizat mai multe planşe de probă şi a imprimat doar 3 exemplare complete ale seriei, sub titlul “Fatalele consecinţe ale sângerosului război cu Bonaparte în Spania”.

În 1862, Academia de Arte Frumoase “San Fernando” a achiziţionat 80 de plăci gravate din cadrul seriei, celelalte două fiind donate în 1870. Titlul “Dezastrele războiului” apare în prima ediţie publicată de “Calcografia Naţională” în 1863.

Până în prezent au fost imprimate şase tiraje ale seriei, iar primul tiraj complet, cu 82 de gravuri, a fost realizat în 1963.

Salonul Naţional de Artă Decorativă Cotroceni 2012

Spaţiile Cantacuzine ale Muzeului Naţional Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni vă invită marţi, 27 noiembrie, la ora 18.00, în Spaţiile Cantacuzine ale muzeului, la cea de-a XIII-a ediţie a “Salonului Naţional de Artă Decorativă Cotroceni 2012”, manifestare intrată în tradiţia Muzeului Naţional Cotroceni.

Ediţia din acest an s-a îmbogăţit cu parteneri de prestigiu: Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Uniunea Artiştilor Plastici din România şi Ambasada Republicii Moldova în România. Itinerarea expoziţiei în cursul anului 2013 la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău va conferi acestui eveniment o dimensiune internaţională şi va da posibilitatea promovării artei contemporane româneşti şi stabilirii unor conexiuni culturale între artiştii decoratori din România şi cei din Republica Moldova. Directorul Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, pictorul Tudor Zbârnea, va fi prezent la deschiderea expoziţiei.

“Salonul Naţional de Artă Decorativă Cotroceni 2012” reuneşte lucrările unui număr de 103 artişti contemporani, atât artişti consacraţi, cât şi tineri reprezentanţi ai artelor decorative din Bucureşti, Baia Mare, Bacău, Braşov, Buzău, Arad, Alba Iulia, Cluj, Iaşi, Deva, Ploieşti, Curtea de Argeş, Piteşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Suceava, Timişoara, alături de cadre didactice universitare, studenţi, masteranzi şi absolvenţi de master ai Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti.

Vor fi expuse lucrări din toate tehnicile artei decorative: tapiserie, imprimeuri textile, sticlă, ceramică, metal şi tehnici netradiţionale, iar printre cei mai cunoscuţi artişti se numără: Mihai Ţopescu, Vladimir Cioroiu, Mihai Hlihor, Traian Boicescu, Adriana Dobra Covic, Clara Livia Tudoran, Hermina Csata, Ruxandra Sibil Mermeze, Viorela şi Vintilă Mihăescu, Gyöngyi Károly-Zöld, Zoe Vida Porumb, Iordanka Cioti, Ileana Crăciun, Vasile Pop-Negreşteanu, Doina Ionescu Reghiş, Valeriu Şuşnea.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 27 noiembrie 2012 – 30 ianuarie 2013.

Five in the House

Anca Poteraşu Gallery

Anca Poteraşu Gallery a pornit în organizarea expoziţiei “Five in the House” de la ideea unui apel de portofolii aparţinând unor artişti foarte tineri (sub 25 ani), care au beneficiat, ulterior, de interacţiune directă cu spaţiul galeriei bucureştene din Strada Plantelor, nr. 56.

“Întâlnirile preliminare acestei expoziţii in situ i-au condus pe artişti către inventarea şi, mai apoi, explorarea unor istorii subiective ale locului. Situată într-o clădire începută la final de secol XIX şi finalizată în perioada interbelică, galeria «Anca Poteraşu» a devenit obiectul investigaţiilor celor cinci artişti care au propus felurite abordări ale acestui experiment.

Raluca Croitoru a pregătit un set de vederi de pe Strada Plantelor, acesta făcând parte dintr-un demers performativ extins. Artista s-a auto-poziţionat în imagini, apărând în diverse ipostaze care să sugereze însuşirea anumitor roluri în raport cu spaţiul locuit imaginar; ulterior a creat aceste vederi, ce urmează sa fie trimise prin poştă către diverşi destinatari.

Daniel Djamo vine cu trei seturi de propuneri diferite: două fotografii din seria «Index», cu portrete de revoluţionari aflaţi în propriile lor locuinţe, o instalaţie inedită, intitulată «I Lost Him», şi o intervenţie performativ-interactivă, ce chestionează rolul artistului în cadrul deja consacrat al pieţei de artă şi al actanţilor săi.

Mirela Joja are un discurs fin şi sensibil, legat de depersonalizarea memoriei unui loc fără o istorie cunoscută. Astfel, ea propune serii: trei imagini suprapuse şi obiecte uzuale în alb, fără posesor sau cu posesori anonimi, ce ne fac să le anulăm orice miros sau culoare.

Adina Mocanu a cartografiat puncte nodale din spaţiu şi le-a consemnat ca atare, într-o serie de miniaturi; li se adaugă o serie de memorări ale locului în prezent, prin înrămare, fizică şi simbolică totodată, a unor imagini ale acestuia.

Oana Rad ne vorbeşte despre timp, memorie şi limitele acestora. În instalaţia sa, compusă dintr-o cabină ce te invită sa intri în ea, o proiecţie şi sunete compatibile, regăsim un cumul de idei legate indisolubil de perisabilitate, imortalizare, singurătate şi izolare”, apreciază Simona Vilău.

Show-off, of, of!

O expoziţie ironică despre politică

Elena Udrea, Anca Boagiu, Gabriela Vrânceanu-Firea, Mărioara Zăvoranu, Robert Turcescu, Victor Ponta şi alte personaje publice se întâlnesc joi, 29 noiembrie, la Muzeul Municipiului Bucureşti.

Întâlnirea va avea loc la ceas de seară, la ora 18.00, pe pânză, în tablourile pictoriţei Marilena Murariu, care vă invită să participaţi la vernisajul expoziţiei “Show-off, of, of!”, în sălile Muzeului Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu).

Veţi putea vedea tablouri cu titluri inspirate din programe de televiziune de largă audienţă, pe care artista le-a modificat în mod ironic: “Te-mpui cu blondele”, “Plasă de stele”, “Duminică noaptea în familie”, “Zece şi un sfert pentru România”.

Tratate într-o manieră voit echivocă, tablourile sunt adevărate ferestre către o lume pe dos. Intenţia este de a deconspira circul mediatic zilnic, agresiv şi degradant, întreţinut în mod grotesc de politicieni. Vom regăsi o lume a „sforarilor“ publici care ocupă ecranele televizoarelor zi de zi şi seară de seară. Un univers în care manipulatori şi manipulaţi sunt prinşi laolaltă în aceeaşi plasă de interese şi de… stele. Ce fel de stele? Rămâne ca publicul să aprecieze singur, după ce va vedea o expoziţie incitantă şi provocatoare, cu pectorali şi fesieri proeminenţi, cu ocheade complice, hohote şi chicoteli. Toate aparţinând politicienilor deveniţi personaje pe pânză, pictaţi în mărime naturală, în tablouri de peste 2 metri. Cu toţii satisfăcuţi de reuşita show-ului pe care l-au conceput.

Expoziţia rămânde deschisă în perioada 29 noiembrie –10 decembrie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.