Hotarele istorice Vocalize în re minor (27)

În acest spațiu, puteți citi fragmente din opera lui Gheorghe Schwartz – Hotarele istorice Vocalize în re minor, apărut la  Editura Junimea din Iaşi, în 2015.

 

  1. Vandanii sunt profund diferiţi faţă de vündüni.

Vandanii sunt furnizorii numărul unu în lume de boia dulce, vündünii sunt furnizorii numărul unu în lume de boia iute.

Vandanii au casele vopsite în culori tari, vündünii îşi vopsesc casele în culori pastelate.

Vandanii mai folosesc şi astăzi vechiul calendar de pe vremea Regatului (de tristă amintire), vündünii se ghidează după calendarul nou. Astfel, nici o întâlnire nu se poate programa între membrii celor două comunităţi, întrucât fiecare va sosi extrem de punctual doar conform calendarului său.

Pentru vandani gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toţi cei trei sute optzeci şi şapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o ţară în cealaltă – un punct de frontieră la fix o sută douăzeci şi nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii – se află la sud, pentru vündüni gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toţi cei trei sute optzeci şi şapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o ţară în cealaltă – un punct de frontieră la fix o sută douăzeci şi nouă kilometri unul de celălalt -, A Opta Minune a Lumii – se află la nord.

Vandanii sunt profund diferiţi faţă de vündüni.

Totuşi, din vandani şi din vündüni, s-a întâmplat să se mai nască şi vandüni.

 

  1. Anchetatorul înţelegător are perfectă dreptate. Întotdeauna!

Când cineva este prins că a trecut ilegal frontiera (inclusiv când este vorba despre gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toţi cei trei sute optzeci şi şapte kilometri dintre cele două republici surori, Republica Umanistă Vandana şi Republica Democratică Vandana, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o ţară în cealaltă la fix o sută douăzeci şi nouă kilometri), când cineva este prins că a trecut ilegal frontiera e firesc să fie arestat şi anchetat. (Vigilenţi pe bună dreptate, grănicerii trebuie să afle dacă nu cumva s-a forţat hotarul în scopuri duşmănoase, cum ar fi un atentat, trafic de substanţe interzise sau de boia, constituirea unui grup organizat în vederea spionajului industrial şi câte şi mai câte…) Iar anchetatorii îşi fac neabătut datoria. După reţeta binecunoscută: anchetatorul dur şi anchetatorul înţelegător.

Când Frank Weiss a fost prins în tentativa sa de a trece ilegal din Republica Umanistă Vandana în Republica Democratică Vandana, s-a pus şi problema de unde avea paşaportul cu viză falsă. Deoarece Republica Democratică Vandana se afla tocmai în cea mai bună perioadă a ei, în vreme ce în nord recesiunea s-a agravat, grănicerii prindeau zilnic vandani încercând să vină la rudele din partea cealaltă a hotarului şi uitând să se mai întoarcă: traiul era incomparabil mai prietenos în sud.

Degeaba s-a tot jurat prizonierul pe Sfânta Vanda şi la Sfântul Raul, după ce anchetatorul dur a făcut preludiul, adică l-a bătut bine pe infractorul Frank Weiss, i-a venit rândul şi anchetatorului înţelegător. Acesta i-a oferit o ţigară şi l-a învăţat că în Republica Umanistă Vandana, dacă tot e să chemi în apărare Pronia, atunci aici trebuie să te adresezi Sfintei Vündün şi Sfântului Bruno! Apoi l-a întrebat blând de ce a vrut să intre ilicit în Republica Democratică Vandana.

– Am vrut să vin la sora mea.

– Cine e sora dumitale?

– Maria Roth.

După ce şi-a notat adresa respectivei pentru ca şi locuinţa ei să fie luată sub supraveghere, anchetatorului înţelegător s-a mirat:

– Păi, dacă e sora dumitale, de ce o cheamă Roth?

– Fiindcă e căsătorită cu Slavomir Roth.

După ce şi-a notat şi această adresa:

– Şi cu ce se ocupă domnul Roth?

– E contabil la fabrica de boia.

După ce şi-a notat:

– Şi de ce ai vrut să vii la domnul Roth?

Impresionat de faptul că a primit şi o cafea aburindă, Weiss a mărturisit:

– Ştiţi, la noi e acum foarte greu. Am vrut să lucrez o vreme aici şi să fac nişte bani.

„Mereu aceeaşi poveste…” gândi anchetatorului înţelegător:

– Acasă la dumneata, ai un acoperiş deasupra capului?

– Da.

– Mori de foame?

– Nu chiar, dar…

– Acum, de pildă… anchetatorului înţelegător îţi privi ceasul… la ora asta ce făceai acasă?

– Păi, cred că dormeam.

– Şi ce crezi că face domnul Roth acum?

– Bănuiesc că doarme şi el.

– Vezi? Şi dumneata ai un pat, şi domnul Roth are un pat, şi dumneata ai fi mâncat înainte de a te culca, şi domnul Roth probabil că a mâncat înainte de a se culca… anchetatorului înţelegător privi printre zăbrelele geamului… Plouă. Nici pe dumneata nu te-ar fi udat ploaia, cum probabil că nici pe domnul Roth nu-l udă acum ploaia. Deci, care e deosebirea? Vezi?

Frank Weiss recunoscu sub semnătură proprie că anchetatorului înţelegător are dreptate. PERFECTĂ DREPTATE!

N.B.

A doua zi a fost arestat şi contabilul Roth. Pentru complicitate.

 

  1. Reconstrucţia Palatului Rakavanda Nouă este în plin avânt

– Altă versiune demnă de toată încrederea –

Palatul Rakavanda Nouă – sediul Preşedinţiei Republicii Vandana de Nord – a fost ridicat încă pe vremea lui Raufenberg, filipinezul venit cu o boceluţă pe mare şi ajuns părintele naţiunii, primul rege vandan. Iniţial clădirea a fost construită din lemn pe un brâu din piatră adusă tocmai de la bosniaci. Fiind conceput ca o cetate – ca un castru roman, după cum afirmă J. M. Rabendock -, edificiul a fost înconjurat cu apa provenită din râul Borta Mare, deviat în acest scop. Se spune că, de-a lungul vremii, Palatul Rakavanda Nouă[1] a rezistat la şapte asedii.

Totuşi, acele întâmplări, precum şi incendiul din anul 1387 au măcinat clădirile sale chiar la bază. Aşa că toţi stăpânii ulteriori au considerat, drept cea mai înaltă menire, restaurarea continuă. Astfel, Palatului i-au fost adăugate noi şi noi aripi, iar în 1754, Vlau al IV-lea cel Aprig a reînceput toată reconstrucţia de la fundament. Aşa că putem spune că în prezent, Palatul Rakavanda Nouă – sediul Preşedinţiei în Republica Vandana de Nord – arată aşa cum l-au conceput meşterii italieni în stilul fraţilor arhitecţi Vandarini (Antonio, Giacomo şi Bebe)  şi, după moartea acestora, Baruch Braxi.

Dar de la 18 mai 1768, când, se spune, zidarii, pietrarii, dulgherii, sculptorii, pictorii, grădinarii şi tapiţerii şi-au terminat treaba şi regele Vlau al VI-lea Cercel a inaugurat cu un fast impresionant Palatul, a trecut din nou ceva vreme şi administraţia din Republica Umanistă Vandana s-a văzut obligată, în ciuda crizei economice, să treacă la o nouă restaurare generală. (Celor care au cârâit, pretinzând că în momente de mare austeritate nu se cuvine să bagi o jumătate din bugetul ţării în aşa ceva, purtătorul de cuvânt al Guvernului le-a răspuns că mai toate marile construcţii din istorie s-au înălţat în ciuda vieţii dificile a poporului şi a dat exemple piramidele, templele budiste, bisericile catolice ori Palatul Parlamentului din Bucureşti (România).

La reconstrucţia Palatului Rakavanda Nouă, lucrează 1.729.000 vandani şi aproximativ 298.000 personal adus din afara graniţelor ţării: arhitecţi, meşteri zidari, meşteri decoratori, electronişti şi simplii zilieri. Majoritatea străinilor erau veniţi din locuri şi mai sărace, bieţi oameni care doar cu acel prilej puteau spera la o viză de intrare în Republica Umanistă Vandana. Ei au venit pe baza unui contract prevăzut cu multe anexe şi paragrafe cu litere foarte mici. Astfel se obligau să rămână în condiţiile prevăzute până la terminarea lucrărilor. Întrucât s-au semnalat mai multe cazuri în care străinii plecau acasă pentru cazuri extreme (de regulă, înmormântări în familie) şi nu se mai întorceau, li s-a interzis categoric să părăsească şantierul pe o distanţă mai mare de doi kilometri.

Astăzi, după optsprezece ani de la începerea lucrărilor, grănicerii vandani au mai mult de lucru cu tentativele de trecere frauduloasă a frontierei din interior spre exterior. Incidentele sunt numeroase, cifra victimelor fiind considerată secret de stat.

[1] Se impune repetarea avertismentului: „Nu întrebaţi niciodată de ce „nouă”! Vandanii nu v-ar ierta aşa ceva niciodată!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.