Judecătorii ICCJ au sesizat, vineri, Curtea Constituțională a României (CCR) și cu privire la potențiale aspecte neconstituționale cuprinse în modificările Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Sesizarea de vineri vine după ce, în cursul zilei de joi, judecătorii de la instanța supremă au sesizat CCR în legătură cu Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.
„Vineri, 22 decembrie 2017, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au întrunit în Secții Unite, conform dispozițiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la exercitarea controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, în legătură cu legile de modificare și completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii”, informează reprezentanții instanței supreme.
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au adoptat Hotărârea nr.3 din 22 decembrie 2017, prin care au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și în Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
În cursul zilei de joi, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat Curtea Constituțională a României privind statutul magistraților, considerând că există aspecte de neconstituționalitate. În cadrul sesizării, judecătorii de la instanța supremă subliniază că textul de lege utilizează o sintagmă nemaiîntâlnită anterior în legislația internă, respectiv aceea de „informare conformă”, sintagmă care neavând un conținut clar definit, „nu se înțelege la ce face referire cu exactitate, generând, prin urmare, un plus în ceea ce privește lipsa de predictibilitate al conținutului normei în cauză”.
De asemenea, se menționează că unele propuneri au un „caracter imprecis şi inadecvat” și conțin termeni precum: „manifestarea sau exprimarea defăimătoare” sau „în orice mod”, a căror „sferă de cuprindere nu poate fi determinată”.
„Astfel, utilizarea acestor termeni în conținutul textului legal creează o evidentă stare de insecuritate juridică în ceea ce priveşte modul de interpretare şi aplicare a acestuia, norma în cauză nereușind să ofere o garanție reală a respectării drepturilor constituționale împotriva arbitrariului”, conform sesizării transmise CCR.
Judecătorii critică și amendamentul referitor la faptul că „pensia nu poate fi cumulată cu salariul”.
„Din formularea textului nu se înţelege că magistratului îi este interzisă cumularea pensiei de serviciu cu indemnizaţia de magistrat, ci faptul că magistratul pensionat nu mai poate, în perioada dintre data pensionării şi împlinirea vârstei de 65 de ani să desfășoare nicio altă activitate salarizată. Această reglementare reprezintă o restrângere nejustificată a exerciţiului unor drepturi, cu încălcarea art. 53 din Constituţie. În plus, este încălcat dreptul la muncă prevăzut în art. 41 din Constituţie şi sunt create premisele unei duble discriminări a magistraţilor, atât în raport cu criteriul vârstei (în condițiile în care deși până la vârsta de 65 de ani cumulul nu este permis, ulterior împlinirii acestei vârste cumulul este permis) cât şi prin raportare la alte categorii profesionale, cu evidenta încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţia României”, se arată în documentul citat.
Legea prevede că CCR „se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei”.
editat astea de la Inalta Curte sunt , parca, croite dupa chipul si asemanarea Liviei Stanciu! Vai de mama voastra, aveti cutitul dreptatii in mana si faceti pe nebunele! Madam Tarcea va ajunge mai ceva ca predecesoarea sa, intrucit atunci nu au fost interventii publice despre politica judiciara, care este atributul exclusiv al guvernului si Parlamentului! Ele, editat, sa le aplice corect si fara condamnari la CEDO!
Pe asta ai mai scris-o odata, tot azi. Hotaraste-te si scoate una din ele.
Cum,nene,astia cu legile la capatai,nu stiu ca un pensionat anticipat nu poate sa munceasca daca vrea pensie,dar are drept la munca in continuare si sa primeasca salariu,dar i se suspenda pensia pe perioada in care este angajat,iar asta este la alegerea persoanei si nu restrangere de drepturi.Numai dupa ce ajunge la limita de varsta,la 65 de ani(spre 63 ani la femei)poate sa cumuleze pensia cu salariul,altfel toata lumea ar vrea la pensie anticipata ca sa ia si pensie si salariu..Toate astea sunt pentru toata lumea, de multa vreme,iar ei abia acum le descopera.Or fi cazut din Luna?
Nu stiu nici ca pensiile speciale sunt un abuz, cat despre principiul contributitivitatii nici nu vor sa auda.