Un iliberal la Berlin invitat de ”lidera lumii libere”

Înfruntarea Angela Merkel-Viktor Orban

După ce a stârnit revoltă la Bruxelles cu naționalizarea pilonului pensiilor private, după ce a naționalizat bănci și a răscumpărat companii de utilități privatizate înainte de aderarea la UE, după ce a lansat ”cotrarevoluția iliberală” alături de Polonia, a ridicat garduri în calea imigranților, a refuzat cotele obligatorii ale UE și a declarat război ONG-urilor cu finanțare străină și lui George Soros, premierul Ungariei, Viktor Orban nu a fost izolat și sancționat.

Joi, Orban a fost la Berlin, la invitația cancelarei Angela Merkel. Acolo, a discutat despre problema migrației. Acasă, în Ungaria, ambasada SUA nu a tras de urechi guvernul Orban, ci s-a prezentat în fața sa printr-un nou ambasador, despre care presa ungară sugerează că poate fi o piesă importantă în dialogul de culise SUA-Rusia, via Budapesta.

Lecția despre ”omenie”

La Berlin, Angela Merkel a încercat să-i dea premierului ungar o lecție despre ”omenie” în contextul crizei migrației. ”Problema și diferența dintre noi stă în faptul că trebuie să ne amintim că suntem oameni. Este vorba de oameni care vin la noi și despre mesajul fundamental al Europei. Iar asta înseamnă umanitate”, a spus Merkel în fața reporterilor.

Viktor Orban, care a declarat recent pentru Bild că ”nu-i vedem pe oamenii aceștia ca refugiați musulmani, ci ca invadatori musulmani”, i-a dat următoarea replică cancelarei. ”Germania și Ungaria văd lumea diferit. Trebuie să fim omenoși fără să creăm un factor care să atragă și singurul mod în care putem face asta este să ne închidem frontierele și să nu lăsăm înăuntru oameni care aduc probleme. Credem că e nedrept că Germania ne acuză deseori de lipsă de solidaritate”.

Atuurile lui Viktor Orban

Premierul Ungariei are un atu în fața cancelarei Merkel, căci, tot joi, ministrul german de Interne, un critic al politicii lui Merkel care a amenințat cu ieșirea de la guvernare a partidului său, Uniunea Creștin Socială,  se afla în Austria pentru a discuta despre problema migrației. Guvernul austriac, cu un ministru de Interne al extremei drepte, contestă politica Angelei Merkel și a avertizat că-și va închide frontierele, ba chiar a stabilit o ”axă” antiimigrație împreună cu guvernul din Italia, în care este așteptată și Ungaria lui Viktor Orban. Fronda din guvernul german a fost potolită pentru moment printr-un acord prin care Merkel întărește controalele la frontieră și creează centre de tranzit la frontiera cu Austria, pentru a tria mai bine imigranții. În plus, imigranții care sosesc în Germania după ce au fost înregistrați în alt stat vor fi trimiși înapoi în statul respectiv. Măsurile nu fac decât să amâne o nouă criză politica europeană, căci astfel Italia și Grecia, statele de intrare și înregistrare, vor fi din nou sufocate. Soluția europeană schitață la ultimul summit UE sunt ”platformele de debarcare” sau centrele de triere din state terțe, cel mai probabil africane, însă rămâne de văzut care dentre aceste state costiere vor accepta să facă barieră în calea imigranților și cu ce preț pentru UE.

Viktor Orban a fost invitat la Berlin într-un context greu de crezut pentru guvernanții din România, spre exemplu. Cu două săptămâni înaintea acestei vizite, partidul lui Orban, Fidesz, vota la foc automat în Parlament un amendament constituțional împotriva stabilirii în masă în Ungaria a străinilor, iar apoi așa-zisele ”legi anti-Soros”, care incriminează acordarea de asistență pentru imigrantii ilegali de către ONG-uri și persoane fizice.

Noi legi ”antieuropene” în Ungaria

Și mai recent, pe 28 iunie, președintele Ungariei, Janos Ader, a promulgat o lege votată de majoritatea guvernamentală care, spune presa de opoziție, restrânge dreptul la proteste. Din acest moment, ungurii nu vor mai putea protesta dacă ”periclitează ordinea publică”, dacă nu există un lider al protestutui, nu vor mai putea manifesta în fața reședințelor demnitarilor, voer fi aspru sancționați dacă la locul protestului se adună deșeuri. Opoziția ungară consideră că se restrânge astfel dreptul la adunări și proteste. Guvernul Orban a replicat spunând că legea se inspiră din legi în vigoare în unele landuri din Germania.

Și mai multe critici a stârnit o altă lege promulgată pe 28 iunie – o lege cu privire la dreptul la viață privată al politicienilor. Prevederile legii există deja în Codul penal ungar, iar criticii spun că promulgarea unei legi speciale nu are decât rolul de a ascunde corupția politicienilor. Odată cu această lege, spun opozanții, presa nu va mai putea scrie despre cazuri precum cel al vicepremierul Zsolt Semjen, care participa la partide de vânătoare costisitoare în Suedia și Canada pe spezele unui om de afaceri care a primit contracte cu statul in valoare de un milion de euro. Nu se va mai putea scrie despre salariul uriaș al iubitei guvernatorului Băncii Naționale a Ungariei, despre casa de jumătate de milion de euro a ministrului de Externe Peter Szijjarto, despre salariile mari de la Banca Națională primite de soția și fiica procurorului general.

Orban: democrația europeană trebuie reconstruită

În ciuda informațiilor din presă legate de adevărata mafie din jurul guvernarii Fidesz, Viktor Orban aplică aparent imperturbabil strategiile sale de politica externă, beneficiind de o susținere electorală masivă și având parcă în minte spusele strategului american Arthur Finkelstein, cu care a și colaborat: ”Când le permiți oamenilor să aleagă între un corupt și un prost, ei îl vor alege pe cel corupt”.  Procurorii maghiari nu au fluturat dosare în fața premierului Orban atunci când aceste legi erau votate în Parlament. Și nici instituțiile europene nu au adus în discuție nerespectarea statului de drept și a valorilor fundamentale în Ungaria atunci când Orban, prezent la summitul UE de la finalul lunii iunie, le-a declarat omologilor europeni: ”Omenii vor două lucruri. Primul este să nu mai lăsăm imigranți în Europa, iar cei care sunt deja aici trebuie trimiși inapoi”. La același summit, Orban a arătat că ”democrația europeană trebuie reconstruită”, scrie Daily Mail.

Care a fost reacția Germaniei sau a SUA la aceste legi adoptate în Ungaria și la propunerile făcute de Orban, pe care presa vestică îl consideră politicianul care în ultimii opt ani a distrus sistematic democrația în propria țară? Angela Merkel l-a invitat la discuții la Berlin, temătoare ca Viktor Orban să nu scindeze Partidul Popular European înaintea alegerilor europene din mai 2019 și să aduca o maree populistă și eurosceptica în Parlamentul European.

Lobby-ul maghiar și noul ambasador SUA la Budapesta

Iar Statele Unite și-au trimis în Ungaria, pe 22 iunie, un nou ambasador. David Cornstein. Cornstein, 79 de ani, nu este diplomat de profesie, este un negustor multimilionar de bijuterii din New York care a cochetat mult cu politica. Înaintea sosirii la Budapesta, Cornstein s-a întâlnit cu ambasadorul Israelului in SUA, care l-a asigurat că ”Ungaria este cel mai bun prieten al Israelului”.  În plin război cu Universitatea Central Europeană și cu miliardarul George Soros, guvernul Orban are grijă să nu facă pași greșiți în relația cu SUA. Este motivul pentru care Ministerul de Externe a încheiat un contract cu firma de lobby BSI Public Affairs, condusă de Tzvika Brot și Ariel Sender, care au lucrat chiar pentru campania președintelui Trump și au legături cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Firma aceasta a fost plătită cu 290.000 de dolari în ultima jumătate de an, pentru consultanță oferită ambasadei ungare la Washington și consulatelor de la Chicago și Los Angeles. Până acum, lobby-ul făcut de Ungaria peste Ocean pare să dea rezultate, căci noul ambasador Cornstein nu a criticat ferm guvernul Orban, ci doar a sugerat că ar fi bine ca Viktor Orban să vorbească mai degrabă despre tradiția iudeo-creștină decât despre tradiția creștină.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5

2 Comentarii

  1. Ungurii au un presedinte ungur. Nu alogen . Diferenta se vede de la o posta.

  2. Ungurii nu se pirasc intre ei la diferite cancelarii chiar daca nu le convine ceea ce face celalalt.Legea elementara a democratiei spune ca o majoritate aleasa este o majoritate ,reprezinta un numar de cetateni,mai multi decit ceilalti si poti lupta cu ei ,fiind constructiv, facind concesii contra concesii.De asemenea ,ungurii nu sint scirbos de obedienti, isi iubesc tara, se ajuta intre ei si tin la prestigiul lor.Nu am auzit de vreun europarlamentar ungur sa sustina si promoveze actiuni impotriva statului maghiar,chiar fiind din opozitie.De asemenea nu ies in strada la comanda sau pt citiva dolari in plus.Ungaria e respectata pt ca are coloana vertebrala si demnitate.Traim degeaba cu ei si in vecinatatea lor ,nu am invatat nimic, tot mentalitate si apucaturi de serbi sau pasalic turcesc avem.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.