Iohannis, Vucic și umbra lui Ghiță la Cotroceni

Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit azi pe omologul său sârb, Aleksandar Vucic, care efectuează o vizită oficială la Bucureşti. S-au întâlnit un președinte sârb, care face o continuă echilibristică între Rusia și Occident, cu o experiență mare în politică (la 28 de ani era ministru al Informațiilor în regimul lui Slobodan Milosevic, iar din 2012, când a preluat portofoliul Apărării, este liderul de facto al Serbiei), și un președinte român mult mai puțin hârșit prin hățișul politic.

În discursul său de la Cotroceni, președintele Vucic a fost „recunoscător“ față de România: pentru sprijinul în ceea ce privește aderarea la UE, sprijinul financiar pentru regiunea Voivodina și pentru nerecunoașterea independenței Kosovo. „Serbia și România sunt legate de o prietenie tradițională, există foarte puține popoare în regiunea noastră cu care noi nu am avut războaie. Serbia și România se încadrează în această categorie“, a spus Vucic în discursul său. Însă nu este necesar să se audă armele pentru a constata relația tensionată dintre două state.

Prietenie tradițională, dosar complicat

Dincolo de temele tradiționale ale întâlnirilor sârbo-române la nivel înalt (minoritățile naționale, România care poate ajuta la găsirea unei soluții în dosarul Kosovo, România care este și va fi principalul avocat al aderării Serbiei la UE și îmbunătățirea relațiilor economice), extrem de importantă este situația lui Sebastian Ghiță, cu mandat de arestare în „dosarul Blair“, în care este urmărit și Victor Ponta. Ghiță a fugit din țară în decembrie 2016, a fost reținut în Serbia în primăvara anului trecut și eliberat pe cauțiune. Este un spin în coastele serviciilor secrete din România, adăpostit acum în Serbia. Ghiță este în proces de extrădare, îngreunat de lipsa unui tratat pentru extrădare între cele două țări.

„Conexiunile“ sârbe ale lui Ghiță

„Nu e treaba preşedinţilor să se ocupe de cei care care fug de justiţia românească“, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. „Nu am discutat, dar l-am întrebat, auzind că sunteţi interesaţi, şi mi-a spus ca nu ştie“, a spus Iohannis, la Cotroceni. „Nu am prea multe date în acest sens, dar organizaţiile juridice se ocupă de această chestiune. Când preşedintele m-a întrebat, am întrebat şi eu ministrul Justiţiei din Serbia şi vom primi în cursul zilei de azi un răspuns“, a declarat Vucic. Însă Vucic, care și-a început cariera politica la Informații, în anii 1990, știe foarte bine. Și mai bine știe ministrul sârb de Interne, Nebojsa Stefanovic, cel care a coordonat arestarea lui Sebastian Ghiță în Serbia, cel al cărui minister a semnat contracte cu compania Teamnet al lui Sebastian Ghiță. Stefanovic a devenit recent șeful comunității de informații din Serbia. La finalul anului trecut, Stefanovic s-a întâlnit cu procurorul general Augustin Lazăr, cu care a discutat despre combaterea crimei organizate și a terorismului, cu siguranță o discuție care i-a dat fiori reci lui Sebastian Ghiță. Să nu uităm nici despre încheierea în 2017 a acordului cu guvernul Serbiei pentru protecția reciprocă a informațiilor clasificate, justificat oficial tot drept cooperare pentru combaterea terorismului.

România-Serbia, o relație deloc idilică

Președintele Iohannis a subliniat dezvoltarea relațiilor comerciale cu Serbia, însă acestea sunt la un nivel foarte redus față de cel promis în urma cu zece ani de nerecunoașterea independenței Kosovo de către România, de trimiterea jandarmilor români sub egida UE în provincia sârbă. Diplomația economică românească nu a reușit să speculeze acest context favorabil, dar nici companiile cu capital românesc nu au avut și nu au forța de a se extinde în țara vecină. În schimb, acționând sub paravan sârbesc, companiile ruse intră în România – cazul companiei energetice NIS, deținută de Gazprom, care își extinde lanțul de benzinării din România, afacere în care unul dintre notarii agreați a fost fiica fostului președinte Traian Băsescu. Apoi, Serbia, care nu a avut vreodată un conflict cu România, găzduiește o baza militară rusă, lângă Nis, mascată drept centru pentru situații de urgență. Tot din Serbia venea și liderul cetnic Bratislav Zivkovic (participant în conflictul din Ucraina), declarat indezirabil în țara noastră în urma mai multor vizite, în 2017, despre care SRI a arătat că aveau scopul culegerii de informații. Naționaliști sârbi și agenți ruși din GRU au organizat o tentativă de asasinare a președintelui Munte Negru, în octombrie 2016, în ziua alegerilor parlamentare, la șase luni după ce țara fusese invitată oficial să adere la NATO. Agenții rusi au fost arestați de autoritățile sârbe, însă cel mai probabil au fost predați Moscovei

Iluzoria cooperare regională

Dincolo de cuvintele frumoase ale președintelui Vucic, relația dintre România și Serbia este mult mai complicată în acest context al neutralității „binevoitoare“ față de Rusia a vecinilor de peste Dunăre, dar și în contextul cazului Ghiță. Aceasta reclamă multă diplomație și continuitate. În 2014, premierul Victor Ponta venea cu ideea unui iluzoriu „Grup de la Craiova“, o replică balcanică, cu România, Serbia și Bulgaria, la Grupul de la Visegrad, un ecou al proiectului fostului premier iugoslav Milan Panic (1992-1993) pentru o Uniune a Statelor din Balcani. Regimul din România avea să cadă la finalul acelui an 2014 și au urmat alte patru guverne. În urma unui scandal legat de serviciile secrete cădea și guvernul lui Plamen Oreșarski din Bulgaria, în vara lui 2014. În schimb, în Serbia este continuitate – premierul de atunci, Ivica Dacic, este vicepremier și ministru de Externe, iar fostul vicepremier Vucic a devenit președinte.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.