Izvorul revelației

Biserica din Bogda unde icoanele plâng cu lacrimi de sânge

Noi, cei mai vechi, vedem ușor erorile progresismului de azi, dar nu putem face ușor efortul de autocunoaștere care ne-ar lămuri în privința erorilor progresismului de ieri, ai cărui urmași suntem. Progresismul de azi este anticreștin. Nu este antireligios câtă vreme acceptă necritic islamul. Progresismul de ieri era creștin, dar era antispiritual. La cel de-al optulea Conciliu al episcopilor creștinătății, a fost decretată dogma antiplatoniciană potrivit căreia omul e format doar din suflet și trup, nu din spirit, suflet și trup.

Potrivit acestei dogmatizări, izvorul revelației este pecetluit, căci sufletescul nostru nu a mai putut fi, după Cădere, intermediarul curat al acestui izvor.

Dacă izvorul revelațiilor curge din inițiativele divinității (oricum am înțelege acest nivel al realităților), prin ce pârâuri și râuri curge el până la noi? Prin cele ale sufletelor? Dacă am răspunde afirmativ, ar însemna că la Cădere ar fi fost afectate doar trupurile, dar nicio teologie nu susține așa ceva.

Tema revelației, recent recenzată de profesorul Andrei Marga aici, în Cotidianul.ro, repune cu mare intensitate problema ce a fost pusă în 869, la acel conciliu, și cere ieșirea din dualismul suflet-trup, pentru a reveni la antica tripartiție spirit-suflet-trup. Dacă nu avem în constituența noastră elemente spirituale, nu avem acces nedeformat la sensul revelațiilor și ceea ce înțelegem din acest sens este babilonie.

Dar faptul că e necesar (fie și numai în plan logic) să acceptăm elementele spirituale care fac parte din ființa noastră pune o problemă și mai acută: cum le accesăm lucrarea? Cercul hermeneutic apare acum în toată claritatea lui: le acceptăm lucrarea prin accesul nostru la sensul revelațiilor.

Și mai mult decât atât: dacă izvorul revelațiilor nu a putut fi pecetluit prin decizii dogmatice omenești, cum a curs el după dogmatizarea din 869? A curs într-un fel care n-a mai fost băgat în seamă? Biserica, prin toate confesiunile în care s-a înfățișat mai apoi, a considerat revelația încheiată. La fel o consideră și azi.

Dar revelația a curs în afara atenției Bisericii. În științele moderne ale naturii, de pildă. Felul în care, azi, fizica discută despre apariția materiei din vidul cuantic (care e un fel de nimic din punctul de vedere al materiei) reface puncte esențiale din revelația pe care Biblia o numește Geneză. Reface? Nu. Traduce mai degrabă vechea revelație potrivit sensurilor din noua revelație. În fond, întotdeauna revelațiile vechi au tradus revelații și mai vechi în felul de a înțelege al unor oameni care au evoluat în conștiența dată lor de elementele spirituale din ei.

La începutul secolului al XX-lea, cineva a introdus ideea de evoluție, inexistentă în vechimile antice, în contextul cunoștințelor existente în lumea anticilor. Ce a rezultat de aici? O nouă revelație? Nu. Au rezultat veșminte noi pentru vechile revelații. Dintr-odată, ele deveneau mai ușor de purtat cu mintea omului modern.

În vechime, revelațiile veneau de Sus în Jos, unde erau sesizate cu organe de simț puternic spiritualizate în temple de inițiere. Paradox al Providenței, după dogma din 869, n-au mai coborât. Are loc o tranziție către posibilitatea ca ele să urce de Jos în Sus. Odată cu autoinițierea lui Rudolf Steiner, la începutul secolului al XX-lea, era deja coaptă și posibilitatea traducerii lor într-un limbaj nou, formatat în lumea de concepte a științelor naturii.

Numai că, iată, cei formați în lumea dogmei nu mai pot accepta că spiritul ființează și Sus, și Jos: precum în Cer, așa și pe Pământ.

Tranziția de care vorbim este aceea care are a face ca în secolul al XX-lea să fim spirituali ori să fim transumani. Într-un viitor nu prea îndepărtat, tot mai mulți dintre noi vor „păți” ceea ce a „pățit” Saul pe drumul Damascului.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5
Ioan Buduca 1114 Articole
Author

13 Comentarii

  1. ha ha ha ha ha ha ha ha ha

    asta e tare rau de tot si marcheaza nivelul abordarii:

    La cel de-al optulea Conciliu al episcopilor creștinătății, a fost decretată dogma ….

    ce dogma a fost decretata nici ca mai conteaza…

    „Dacă nu avem în constituența noastră elemente spirituale, nu avem acces nedeformat la sensul revelațiilor și ceea ce înțelegem din acest sens este babilonie.” brrrrrrrrr…..

    „Dar faptul că e necesar (fie și numai în plan logic) să acceptăm elementele spirituale care fac parte din ființa noastră pune o problemă și mai acută: cum le accesăm lucrarea? in plan logic, la sfintul asteapta probabil… in sensul ca logic inseamna procesarea pe care o executa creierul in baza celor 5 simturi… tributul lui cauza-efect…(sincronicitate?) intrebarea potrivita cred ca e cum pot transcende cele 5 simturi, ce rezulta si cum se prelucreaza „informatia” primita…

    spiritul face parte din fiinta/fiintarea mea definidu-ma… nu numai ca il accept dar il si imbratisez… fara dogma, concilii, carti „sfinte” etc…

  2. o singura revelatie exista dintotdeauna: CREDINTA. Baza luptei impotriva CREDINTEI si a ADEVARULUI a fost ideologia. religioasa sau cum doriti sa o denumiti sau sa o filozofati. Inclusiv „crestinismul” se bazeaza pe o mare manipulare. Isus a fost sacrificat (sau nu) pentru CREDINTA sa. In fapt nu credinta in el este problema CI CALEA PE CARE EL O PROPOVADUIA. „calea” spre nemurirea si LIBERTATEA spiritului – numai prin MINE (tatal meu) puteti sa va „eliberati” de aici. ha! insa gresit se interpreteaza de catre crestinism credinta in Isus. Nu este credinta in el ci in CALEA SA: cati dintre noi isi pot iubi dusmanul? cati dintre noi pot intoarce obrazul? cati dintre noi NU judaca (pentru a NU fi judecati)? Isus vorbeste despre o CREDINTA IN TINE INSUTI OMULE. In puterea care ti-a fost daruita (LIBERUL ARBITRU) de a alege sa NU ridici piatra… sa faci bine, nu rau.

  3. Izvorul revelației … stravechi si strabune la poporul nostru cel romanesc … precrestinism, paleocrestinism, crestinism …

    „VII,3,4. … Nu ne putem îndoi – din cele spuse de Posidoniu, şi [de asemenea] bizuindu-ne pe întreaga istorie a geţilor – că în neamul lor râvna pentru cele divine a fost un lucru de căpetenie.
    XVI,2,39. … Şi profeţii erau cinstiţi, încât erau socotiţi vrednici de domnie, … astfel … Orfeu, Musaios şi zeul la geţi, în vechime Zamolxis, un pitagoreu, iar în vremea noastră Decaineos care proroceşte lui Burebista ” (Strabon/63 BC-19 AD, Geografia).

    „Există o doctrină străveche [ archaios logos ] care a existat de la început, care a fost întotdeauna menținută de cele mai înțelepte națiuni și orașe și oameni înțelepți”. El îi citează (egipteni, sirieni, indieni, perși, odrysieni, samotraci, eleusinieni, hiperboreeni, galactofagi, druizi și geți), fiindcă cinstesc pe cel prins și mort, ați făcut la fel ca și geții care cinstesc pe Zalmoxis” (cf. Origene/185-253 AD, Contra Celsus/175–177 AD, 3, 34).

    „Numele lui Hristos ajunsese să fie cunoscut în vremea sa inclusiv „popoarelor din Galia, Marea Britanie, sarmaților, dacilor, germanilor și sciților” (cf. Tertulian/150-220 AD, Adversus Judaeos, cap. 7).

  4. Va inselati . Progresismul nu este impotriva crestinismului sau impotriva credintei orisicare ar fi ea .Progresismul este o etapa in dezvoltarea umanitatii acolo unde alegerea sta la baza principiilor universale .Aceasta forma de libertate ne ofera tuturor loc sub soare .Nici un progresit nu antagonizeaza existenta crestinismului cu alte forme filozofice de exprimare ci mai degraba doreste a pune progresul in slujba intelegerilor , altele decit cele sentimentalist exprimate , in discutia cotidiana . De cind lumea si pamintul vechiul face loc noului iar asta , asa cum vedem si in textul de mai sus , deranjeaza pe cei care nu pot vedea decit trecutul si care nu pot intelege minimal viitorul . Nu uitati !? Au existat si Galileo Galilei si Copernic altauri de multi, multi ,altii,asemenea lor , considerati , de generatiile urmatoare , progresisti ce au scos adevarul aflat in negura mintii unora la lumina .Mai multa lumina ( Mehr Licht! ) sunt cuvintele parte a adevarului .

  5. ”Zalmoxis spune:
    24 mai 2023 la 11:25”
    ”spiritul face parte din fiinta/fiintarea mea definidu-ma… nu numai ca il accept dar il si imbratisez… fara dogma, concilii, carti „sfinte” etc…”
    Ia vezi cu o căutare după ID-ul tău și ”Legile” originalului și atunci vei înțelege TU și toate ființele(întrupate) ESENȚA vieții pă(în) Muica Geea 🙂

    Succes, s-ai

  6. Realitatea „exista doar daca te uiti la ea” ! Oare si Filosofia, conceptele, exista doar daca ne preocupa/ ne uitam ?

  7. Dle Buduca, daca tot ati inceput, haideti mai departe… Chiar merita aprofundat…

    Multumesc!

  8. **Prin căderea omului în păcat, sufletul s-a umplut de patimi, iar trupul a devenit asemenea dobitoacelor. Chiar dacă sufletul este viu, prin „suflarea” lui Dumnezeu: „Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie” (Fc. 2, 7), totuși păcatul îl desparte de Dumnezeu și îl lipsește de harul Sf. Duh, adică de viaţa adevărată, motiv pentru care sufletul „moare”, deși omul continuă să trăiască însă mai mult la nivel biologic, trupesc. – asta a facut fiul OMULUI cand ne-a luat pacatele prin sacrificiul sau…insa…eu, personal ma gandesc la cu o totul alta „cadere”…la caderea ingerilor corupti de Lucifer si aruncati „aici” – „cei cazuti” the fallen. cine suntem…noi? daca toti suntem aruncati dupa „cadere” „aici”…? suntem in subsolul spiritual al inchisorii din care nu vom putea iesi vreodata, fara CREDINTA? pentru ca refuzam sa ne desprindem de „aici” si sa intelegem cine suntem, de fapt?

  9. **fiul lui Dumnezeu, scuze. considerat de biserica care l-a executat cel mai mare eretic ha! pentru ca spunea ADEVARUL? pentru ca deschidea ochii turmei sa inteleaga cine este si ce cale sa urmeze ca sa scape de „aici”?

  10. pentru a face o asemenea afirmatie trebuie sa stii ce este sufeltul…

    „Prin căderea omului în păcat, sufletul s-a umplut de patimi, …”

    multi confunda mintea cu sufeltul… desi probabil ca sint interconectate. nu cred ca sufletul se umple ci totul se transforma in tipar neuronal dupa parerea mea devenind comportament asumat. iar „pacatele” probabil isi au sursa in frici, traume, agresivitate…

    Ce este acela „pacat”???

    noi sintem cine vrem noi sa fim, in definitv… daca vrei sa fii decazut, asta esti… daca vrei sa fii parte a unitatii atunci esti parte a acesteia…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.