Leonida-i unul dintre acele nume vechi care încă mai dăinuie-n București; dăinuie și după mai bine de șapte decenii de cînd a ieșit din uzul oficial.
Dar prea puține – rușinos de puține! – știm despre Leonida. A fost Leon Leonida – la începtul secolului trecut – unul din primii pasionați, comercianți și piloți de automobile.
De unde venise, din ce familie, cît de mulți bani avea, mister. Moare în 1911, la nici 30 de ani; nu deslușim dacă are descendenți. Unii-l consideră primul român care-a murit într-un accident auto. Tînăr teribil, la 20-și ceva de ani înființează firma ce i-a purtat numele.
Trece Primul Război; firma rămîne, se dezvoltă și devine celebră, nu doar ca reprezentanță de vînzări cu filiale în toată țara, ci și ca veritabilă fabrică de carosări auto.
Cine conduce afacerea în tot acest timp e neclar; sfîrșitul acesteia – odată cu Naționalizarea – e previzibil; ce s-a petrecut apoi e-n pîcla nedreaptă a istoriei: se vorbește despre un Leonida care „a sfîrșit prin a lucra într-un atelier de reparat frigidere”.
Cel mai probabil „industriașul Leonida” al cărui nume apare ici-colo în perioada interbelică este Constantin – tatăl lui Leon. Familia trece prin multe nenorociri.
După cîțiva ani de la moartea lui Leon, lui Constantin i se naște următoarea descendentă, Ioana Maria (Peggy) care piere și ea tragic de tînără: la înmormîntare, conform jurnalului Irinei Procopiu, „tatăl e disperat, mama nici măcar nu a venit”; episodul e evocat și de Steindhart.
Știm de casa familei Leonida pe bulevardul Dacia, pe mîna stîngă între Polonă și Aurel Vlaicu la numărul actual 81, fost 31. La vreo două case mai încolo, locuiește, la un moment dat, Paul Leonida; el e din cealaltă familie celebră Leonida, cea care i-a dat și pe Dimitrie, Elisa și Gheorghe. E vreo legătură între familii? Nu reiese de nicăieri. S-o fi petrecut, în timp, și vreo amestecare firească a amintirilor urbane legate de ele? Mai mult ca sigur.
… Să vedem ce știm; ce ne-a rămas. În primul rînd, blocul cu magazinul „Leonida” de pe Magheru.
Continuarea aici: https://
Felicitari!O familie de Mari Romani!
O fi fi-su aluia care era fatza cu reactiunea?
imi pare bine si il felicit pe autor. Sunt nepotul ing.Szabados Andrei, frate cu ing.Szabados Carol, care a functionat multi ani ca inginer sef al Atelierele Leonida. A avut o locuinta in str.Atena dar profesia a fost esentiala, deci a locuit chiar in cladirea din Sos.Jianu. Profilul atelierului este foarte corect si detaliat descrisa. Un scurt detaliu: prin anii 1930 un englez opreste masina sa : I need to repair this car. La care unchiul ii spune: dar ar trebui sa icerci o limba mai accesibila aici. La care a venit raspunsul: If yyou will speak mit mme,leear english. Eu sunt nascut in 1931 si in desele vizite la Bucuresti am fost introdus in viata metropolei: Stadionul Doherty, meciuri de box si similare. Apoi in 1952 tata fiind mutat la Bucuresti am devenit „bucurestean”. Nu strica acest gen de reeamintire. Pentru o succcinta a unor locuri, Teatrul Ciulei, Muzeul Simu,